Decizia lui Donald Trump de a o numi pe Tulsi Gabbard director naţional al serviciilor de informaţii americane a provocat o undă de şoc în cadrul instituţiei de securitate naţională.
Biroul Directorului Naţional pentru Serviciile de Informaţii a fost creat după atacurile din 11 septembrie 2001 pentru a remedia ceea ce a fost considerat atunci o lipsă de coordonare între servicii.
Tulsi Gabbard, 43 de ani, are opinii considerate ca fiind favorabile Rusiei în războiul împotriva Ucrainei.
În plus, nu are o experienţă profundă în domeniul serviciilor de informaţii şi este văzută ca fiind indulgentă faţă de Rusia şi Siria, relatează Reuters.
Este doar una dintre multele desemnări controversate făcute de Trump pentru funcţii de rang înalt în administraţia sa, ceea ce sugerează că preşedintele ar putea acorda prioritate loialităţii personale în detrimentul competenţei.
Riscul acestor nominalizări este că principalii consilieri i-ar putea oferi viitorului preşedinte o viziune distorsionată asupra ameninţărilor globale, bazată pe ceea ce cred ei că îl va mulţumi, iar aliaţii străini ar putea fi reticenţi în a mai împărtăşi cu SUA informaţii vitale.
- Un jurnalist de la Fox News va fi șeful Pentagonului. A plecat din armată, după ce a fost considerat extremist
- Trump o numește pe Kristi Noem la șefia Homeland Security – guvernatoarea care și-a împușcat câinele pe care nu reușea să-l dreseze
Cât despre Tulsi Gabbard, o sursă de securitate occidentală a declarat că ar putea exista o încetinire iniţială a schimbului de informaţii, atunci când Trump va prelua funcţia în ianuarie.
Asta ar putea avea un impact asupra „Five Eyes”, o alianţă de informaţii care cuprinde SUA, Marea Britanie, Canada, Australia şi Noua Zeelandă.
Îngrijorarea aliaţilor SUA este că toate numirile lui Trump se îndreaptă în „direcţia greşită”, a declarat sursa citată de Reuters.
"Preocupările legitime de securitate ale Rusiei"
Tulsi Gabbard, care a fost membră a Congresului şi a părăsit Partidul Democrat în 2022, a stârnit controverse din cauza criticilor sale la adresa sprijinului preşedintelui Joe Biden pentru Ucraina, ceea ce i-a determinat pe unii să o acuze că vehiculează propaganda Kremlinului.
La scurt timp după ce Rusia şi-a lansat invazia din Ucraina, în 2022, Gabbard a scris pe reţelele sociale: „Acest război şi această suferinţă ar fi putut fi evitate cu uşurinţă dacă administraţia Biden/NATO ar fi recunoscut pur şi simplu preocupările legitime de securitate ale Rusiei cu privire la aderarea Ucrainei la NATO”.
De asemenea, ea s-a pronunţat împotriva intervenţiei militare americane în războiul din Siria, în timpul administraţiei Obama. Chiar s-a întâlnit în 2017 cu preşedintele sirian Bashar al-Assad, susţinut de Moscova, cu care Washingtonul a rupt toate relaţiile diplomatice în 2012.
Desemnarea ei a stârnit alarmă în rândurile ofiţerilor de informaţii, care nu ştiu cât de ferme sunt unele dintre opiniile sale geopolitice, dacă este dezinformată sau, pur şi simplu, se face ecoul ideilor lui Trump „Make America Great Again”, a declarat un oficial al serviciilor de informaţii sub rezerva anonimatului.
„Bineînţeles că va exista o rezistenţă la schimbare din partea mlaştinii de la Washington”, a declarat Gabbard, într-un interviu acordat Fox News miercuri seara. Ea a spus că alegătorii i-au dat lui Trump „un mandat incredibil” de a se îndepărta de agenda lui Biden.
Aliaţii sunt cu ochii în patru
Un oficial european de rang înalt din domeniul informaţiilor consideră că agenţiile din ţările UE „vor fi pragmatice şi pregătite să se adapteze la schimbări. Nu există panică în aer pentru moment”.
Însă un oficial european din domeniul apărării a descris-o pe Gabbard ca fiind „ferm” ancorată în tabăra Rusiei: „Trebuie să ne descurcăm cu ceea ce avem. Vom fi atenţi”.
Unii analişti spun că îngrijorările cu privire la Gabbard ar putea fi temperate de cel ales de Trump la conducerea CIA: John Ratcliffe, un fost congresman care a fost director naţional al serviciilor de informaţii la sfârşitul primului mandat al lui Trump. Deşi este un apropiat al lui Trump şi se aşteaptă ca acesta să aibă puţine poziţii împotriva politicilor sale, Ratcliffe nu este văzut ca o figură controversată şi ar putea acţiona ca o contrapondere pentru Gabbard din postul său din fruntea agenţiei de spionaj nr. 1 dintre cele 18 pe care le-ar supraveghea ea.
Senatul i-ar putea pune probleme
Desemnarea lui Tulsi Gabbard a surprins chiar şi pe unii republicani. Este probabil ca ea să se confrunte cu întrebări dure în cadrul audierilor de confirmare din Senat.
Pentru a deveni director naţional al serviciilor de informaţii, Gabbard trebuie mai întâi să fie confirmată de o majoritate a celor 100 de membri ai Senatului SUA, unde s-ar putea confrunta cu opinii potrivnice.
Colegii republicani ai lui Trump vor avea o majoritate de cel puţin 52 la 48 de locuri în Senat începând din ianuarie.
Senatorul Marco Rubio, desemnat secretar de Stat, a apărat nominalizarea lui Gabbard, descriind-o drept „o alegere revoluţionară care are şansa de a face o schimbare pozitivă”. Dar alţi republicani au fost mai reţinuţi.
Întrebat despre calificările lui Gabbard, senatorul John Cornyn, membru al Comisiei pentru Informaţii, a declarat: „Ne vom face treaba, vom examina candidaţii şi vom lua o decizie. Aceasta este o responsabilitate constituţională a Senatului”.