Candidaţi, state-cheie, finanţare – alegerile prezidenţiale din SUA vor încheia, marţi, o campanie acerbă, care durează de la începutul anului.
AFP prezintă în cifre acest eveniment atât de aşteptat de întreaga planetă.
- DOI
Doi candidaţi încheie campania electorala în 2024: fostul preşedinte republican Donald Trump şi actuala vicepreşedintă democrată Kamala Harris.
Candidaţi din partide terţe încearcă în mod regulat să intre în cursă, fără a reuşi să spargă monopolul celor două partide principale.
Printre candidaţii din acest an se numără ecologista Jill Stein şi academicianul Cornel West, ale căror scoruri se aşteaptă să fie foarte scăzute.
- PATRU
Preşedintele american este ales pentru un mandat de patru ani. Acesta nu poate avea decât maximum două mandate, consecutive sau nu.
Prin urmare, dacă Kamala Harris este aleasă marţi, ea ar putea candida pentru realegere în 2028, spre deosebire de Donald Trump, în cazul în care ar fi din nou ales.
- CINCI
Votul este programat pentru 5 noiembrie. În mod tradiţional, alegerile au loc în ziua de marţi care urmează primei zile de luni a lunii noiembrie.
- ŞAPTE
Alegerile prezidenţiale din SUA, ca şi cele din 2020, se vor rezuma la câteva zeci de mii de voturi în câteva state deosebit de disputate, unde Donald Trump şi Kamala Harris îşi concentrează ultimele eforturi de campanie, potrivit AFP.
Spre deosebire de statele care s-au alăturat vicepreşedintelui democrat, precum California sau New York, sau fostului preşedinte republican, precum Kentucky sau Oklahoma, aceste şapte teritorii nu înclină clar spre un partid sau altul. Americanii le numesc „swing states”.
1. Pennsylvania. În mod clar cel mai râvnit stat, arbitrul alegerilor. Donald Trump a câştigat aici la mustaţă în 2016 şi Joe Biden la fel în 2020. Muncitorii cu gulere albastre din acest stat din nord-est, care a cunoscut un declin industrial major, au trecut de la democraţi la Donald Trump. Dar Kamala Harris speră să îi recâştige pe unii dintre ei datorită marilor proiecte de infrastructură creatoare de locuri de muncă lansate de Joe Biden şi de sprijinului sindicatelor. Marile oraşe Philadelphia şi Pittsburgh înclină spre vicepreşedinte, în timp ce fostul preşedinte mizează pe populaţia rurală.
2. Michigan. Un alt bastion democrat marcat de dezindustrializare care a înclinat pentru Donald Trump în 2016, spre surprinderea tuturor. Joe Biden a câştigat-o din nou în 2020. Comportamentul numeroşilor alegători musulmani şi arabi din acest stat, care au fost indignaţi în ultimul an de sprijinul acordat de SUA Israelului în războiul său împotriva Gaza, va fi crucial pentru Kamala Harris. Totuşi, în acest leagăn al industriei auto, candidatul democrat a primit sprijinul principalului sindicat din sector, UAW. Donald Trump mizează pe costul vieţii pentru a mobiliza clasa de mijloc, prezentându-l pe adversarul său drept co-responsabil pentru un mandat democrat marcat de inflaţie.
3. Wisconsin. Un alt stat pierdut de democraţi în 2016 şi recucerit în 2020. Republicanii, al căror partid s-a născut în acest stat, şi-au ţinut marea convenţie acolo în iulie. Democraţii speră să îi cucerească pe republicanii moderaţi, respinşi de retorica scandaloasă a lui Donald Trump, mizând pe „ameninţarea existenţială la adresa democraţiei” pe care acesta ar reprezenta-o.
4. Georgia. În urma marilor mişcări antirasiste, acest stat conservator cu populaţie afro-americană numeroasă (aproximativ 30% din electorat) îl preferase pe democratul Joe Biden în 2020.
Kamala Harris, care ar putea deveni prima femeie de culoare care ajunge la Casa Albă, speră să se adreseze tinerilor şi minorităţilor din Atlanta. Dar se pare că se luptă să obţină votul bărbaţilor de culoare.
Constituţia religioasă considerabilă a statului îl laudă pe Donald Trump ca arhitect al abrogării garanţiei federale privind avortul.
5. Carolina de Nord. Singurul dintre cele şapte „state oscilante” în 2024 care a votat în favoarea republicanilor în 2020. De fapt, statul nu a mai votat cu democraţii din 2008, dar a ales un guvernator democrat din 2017. După trecerea devastatoare a uraganului Helene, care a ucis cel puţin 101 persoane în Carolina de Nord, Donald Trump a răspândit acuzaţii false cu privire la răspunsul guvernului la catastrofă. Dar impactul asupra electoratului local este greu de determinat. La fel ca în Georgia, Kamala Harris mizează pe afro-americani şi pe tineri.
6. Arizona. Teritoriu mai degrabă republican, acest stat din sud-vestul ţării a creat o surpriză în 2020 alegându-l pe Biden la limită, cu un avans de 10.457 de voturi. Însă tema imigraţiei ilegale, subliniată de candidatul republican în termeni din ce în ce mai acerbi, ar putea atinge un punct sensibil în acest stat de la graniţa cu Mexicul, în ciuda numărului mare de latino-americani. Totuşi, există speranţe pentru Kamala Harris: în 2022, statul a respins un candidat trumpist la funcţia de guvernator, alegând un democrat.
7. Nevada. Cel mai puţin populat dintre „swing states”, cunoscut pentru cazinourile din Las Vegas, nu a mai votat pentru un republican de la George Bush în 2004. Conservatorii cred însă că îl pot întoarce în favoarea lor, bazându-se în special pe populaţia latino-americană, care se distanţează tot mai mult de democraţi, în special bărbaţii. Susţinătorii Kamalei Harris speră că sosirea de noi rezidenţi, angajaţi mai tineri şi mai bine educaţi, care vin adesea din California vecină pentru a lucra în domeniul tehnologiei sau al tranziţiei energetice, ar putea înclina în favoarea lor.
- 34 și 435
Dincolo de alegerile prezidenţiale, americanii vor vota şi pentru reînnoirea Congresului: sunt în joc 34 de locuri de senatori (din 100) şi cele 435 de locuri din Camera Reprezentanţilor.
În camera superioară, senatorii sunt aleşi pentru şase ani. Republicanii speră să inverseze îngusta majoritate democrată.
Reprezentanţii au un mandat de doi ani. Democraţii speră să recâştige această cameră, care are în prezent o majoritate republicană decisă în 2022 de alegerile de la jumătatea mandatului prezidenţial.
- 538
Preşedintele Statelor Unite este ales prin sufragiu universal indirect: americanii votează de fapt pentru cei 538 de „mari electori” ce reprezintă fiecare stat, aceştia desemnând ulterior preşedintele. Cu câteva excepţii, toţi „marii electori” sunt alocaţi acelui candidat care a câştigat votul popular din acel stat. Pentru a fi ales, candidatul trebuie să obţină voturile a 270 de mari electori.
Fiecare stat are un număr diferit de electori. Acesta se calculează prin adăugarea numărului de senatori (doi pentru fiecare stat) la numărul de reprezentanţi aleşi în Camera Reprezentanţilor, care variază în funcţie de populaţia statului.
- 244 DE MILIOANE
Aproximativ 244 de milioane de americani vor fi eligibili să voteze, potrivit Bipartisan Policy Center.
Alegerile intermediare din 2018 şi 2022, precum şi alegerile prezidenţiale din 2020, au înregistrat cea mai mare prezenţă la vot pentru alegeri de acest tip din ultimele decenii, potrivit Pew Research Center. De exemplu, circa două treimi dintre alegători au votat în 2020, „cea mai mare rată pentru orice alegeri naţionale din 1900 încoace”, potrivit sursei.
- 75 DE MILIOANE
Peste 75 de milioane de americani au votat anticipat pentru alegerile din 2024, potrivit numărătorii efectuate sâmbătă de Universitatea din Florida.
Pe întreg teritoriul SUA, alegătorii pot vota anticipat prin poştă sau fizic, înainte de ziua alegerilor de marţi, 5 noiembrie.