Cine a câștigat cu adevărat prima dezbatere prezidențială din Republica Moldova?

Laurentiu Plesca

EXPERT AFILIAT EUROPULS

Laurențiu Pleșca este cercetător al Centrului Român de Studii Ruse și analist în cadrul German Marshall Fund of the United States. Este Doctorand al Școlii Doctorale de Științe Politice al Universității din București, licențiat în Științe Politice, Universitatea din București, absolvent al unui masterat la aceeași facultate, Programul de Relații Internaționale și Studii Europene, absolvent al unei burse în Franța la universitatea Sciences Po Lille. Vorbește 3 limbi străine: engleză, italiană și rusă. Laurențiu publică analize pe teme precum geopolitica Rusiei în zona Mării Negre, politica internă și externă a statelor ex-sovietice (în special Republica Moldova, Ucraina, Armenia, Georgia, Belarus, Azerbaijan, Kazahstan). De asemenea, îl preocupă integrarea europeană și analizează politica internă și externă a României, cât și a Republicii Moldova.

Prima dezbatere prezidențială pentru cel de-al doilea tur de scrutin a fost un duel evident între Maia Sandu, care a venit bine pregătită, și Alexandr Stoianoglo, vizibil ezitant și lipsit de răspunsuri clare. Cei doi candidați s-au acuzat reciproc și au prezentat viziuni complet diferite pentru Moldova.

Principalele argumente ale Maiei Sandu

Maia Sandu a prezentat un discurs ferm, criticând aspru sprijinul din umbră pe care Stoianoglo l-ar avea din partea Rusiei, descriindu-l drept un potențial „cal troian” al influenței ruse în Moldova, în care se ascund Șor și Dodon. Ea a subliniat că cei care îl susțin sunt implicați în scheme de corupție, menționând furtul miliardului, dosarele neabordate de Stoianoglo în perioada în care acesta a fost procuror general și protecția acordată unor personaje controversate, precum Veaceslav Platon, ori faptul că și-a depășit atribuțiile în interesul rețelelor de influență coruptă.

În acest sens, Sandu a cerut clarificări legate de mandatul lui Stoianoglo în justiție și de decizia de a-l elibera pe Platon, precum și de faptul că nu a considerat drept probă filmarea în care Igor Dodon primește bani de la Plahotniuc, Stoianoglo afirmând: „Nu este important dacă au fost acolo bani sau nu”.

ADVERTISING

Un subiect central în dezbatere a fost votul diasporei, unde Sandu a subliniat că dreptul de vot al cetățenilor din diasporă trebuie protejat, acuzându-i pe susținătorii lui Stoianoglo că ar prefera restricționarea acestui drept. Ea a accentuat că cei care îl susțin pe Stoianoglo provin din grupuri ce încearcă să cumpere voturi cu bani din Rusia, o practică pe care Sandu o consideră dăunătoare pentru democrația țării. Maia Sandu l-a mai criticat pe Stoianoglo că a închis ochii la ingerința Rusiei în alegeri, pentru că îl avantajează voturile cumpărate.

Principalele argumente ale lui Alexandr Stoianoglo

În privința direcției externe, Sandu a accentuat importanța menținerii cursului european și a relației solide cu România și Uniunea Europeană, susținând că liberalizarea regimului de vize a fost un succes în apropierea Moldovei de UE și că o astfel de integrare este esențială pentru asigurarea unei stabilități economice și sociale pe termen lung. Stoianoglo a pledat pentru eliminarea sancțiunilor economice impuse Rusiei, susținând că Sandu a afectat stabilitatea economică a țării prin aderarea la măsurile de sancționare. La rândul ei, Sandu a argumentat că sancțiunile împotriva Rusiei sunt justificate pentru a împiedica finanțarea Rusiei în a bombarda Ucraina, făcând parte din angajamentul Moldovei de a se alinia „lumii libere” și de a se elibera de dependența de gazul rusesc.

Stoianoglo a insistat că politicile pro-europene ale Maiei Sandu au dus la tensiuni nejustificate cu Moscova. El a precizat că Moldova ar trebui să mențină relații echilibrate și cu state precum Rusia și China. Stoianoglo a fost critic pentru închiderea unor posturi de televiziune pro-rusești și a declarat că Sandu a recurs la astfel de măsuri pentru a controla informația și a marginaliza opoziția.

Alexandr Stoianoglo a încercat să-și prezinte susținerea pentru integrarea europeană, însă discursul său a fost marcat de ezitări, iar exprimarea sa deficitară în limba română a lăsat loc de interpretări și îndoieli. De cealaltă parte, Maia Sandu a răspuns și ea la o întrebare în limba rusă, dar a trecut la română, pentru a se simți mai confortabilă. L-a întrebat de ce nu vrea ca și alți cetățeni să aibă o cetățenie europeană, cum are el, fiind român în acte.

Despre politică externă

Stoianoglo și-a prezentat viziunea asupra relațiilor externe într-un mod ambiguu și uneori contradictoriu. Pe de o parte, a promis că va întări relațiile cu Ucraina, dând impresia unui angajament față de parteneriatele regionale. Totuși, a sugerat că Moldova ar trebui să ia în considerare ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei, o mișcare care ar putea complica legăturile cu Kievul.

În plus, Stoianoglo a subliniat că ar fi deschis să aducă în Moldova proiecte de dezvoltare economică concretă din România, măcar un tren direct Chișinău-București, chiar dacă România este deja principalul partener extern al Republicii Moldova.

Sandu a ridicat, de asemenea, problema relației cu România, acuzându-l pe Stoianoglo că partidul său promovează o retorică anti-românească, deși Stoianoglo deține cetățenie română. Ea a pus întrebarea retorică dacă România ar putea sprijini vreodată „omul Moscovei”, sugerând o legătură între candidatura lui Stoianoglo și interesele Rusiei în regiune.

Stoianoglo a subliniat că referendumul pentru UE a avut ca scop întărirea poziției Maiei Sandu și a guvernării. De asemenea, importantă ar fi propunerea acestuia ca cei doi candidați să semneze o declarație de „ireversibilitate a parcursului european al Moldovei", chiar dacă efectele juridice produse de referendumul privind UE, pe care Stoianoglo l-a boicotat, au avut aceeași menire.

Despre economie și dezvoltarea țării

În ceea ce privește dezvoltarea economică, Sandu a afirmat că Moldova are nevoie de sprijin pentru inițiative private și proiecte europene, nu de scheme populiste, cum sunt promisiunile lui Stoianoglo, care, conform ei, nu ar fi sustenabile. Stoianoglo a încercat să combată aceste acuzații prin prezentarea sa ca adept al inițiativelor sociale, dar a fost criticat de Sandu că nu are resursele financiare pentru a susține astfel de promisiuni. A aruncat săgeți către Maia Sandu, acuzând-o că a înrăutățit relațiile cu Rusia și că a provocat probleme economice, dar și că Maia Sandu este principala vinovată pentru exodul populației. Stoianoglo a insistat că problemele Moldovei nu se pot rezolva doar cu orientarea pro-europeană și că guvernul actual nu a oferit suficiente soluții pentru a dezvolta țara.

Stoianoglo nu a putut răspunde clar la întrebarea privind cele 10 proiecte economice concrete finanțate de Rusia, iar ezitarea lui a fost exploatată de Sandu pentru a sublinia lipsa unui plan realist. Stoianoglo a susținut că datoria externă a crescut de patru ori din cauza guvernării Sandu și că economia Moldovei a fost afectată de politicile pro-europene care nu au generat dezvoltare. El a fost, însă, acuzat că folosește dezinformările promovate de Rusia, deoarece datoria externă a Moldovei a rămas la același nivel ca în anul 2020.

Cine a câștigat?

Deși a fost evident că Maia Sandu a „dominat” dezbaterea, impactul acesteia asupra alegătorilor nu este garantat. Stoianoglo a reușit să transmită unele mesaje și critici asupra guvernării, care ar putea rezona cu votanții săi. Iar confirmarea faptului că Rusia este vinovată că a atacat Ucraina ar putea îndepărta o parte din susținătorii pro-ruși radicali. Dezbaterea i-a oferit lui Sandu ocazia să pună în evidență sprijinul României, o discuție ce putea fi o capcană. În schimb, a fost avantajoasă pentru ea. Aceasta probabil nu a rezonat cu electoratul pro-rus, ci mai degrabă l-a speriat.

Sandu trebuie să conștientizeze că mesajul său nu ajunge la votanții din bazinul lui Stoianoglo, iar această situație constituie o problemă reală pentru mobilizarea alegătorilor indeciși. Impactul acestei dezbateri asupra opiniei publice va depinde în mare măsură de modul în care alegătorii percep imaginea celor doi candidați și de răspunsul lor la întrebările critice. Mobilizarea pro-europenilor este esențială, dar rămâne de văzut cât de eficient va fi acest demers, având în vedere că există un număr semnificativ de alegători de centru sau indeciși care ar putea fi influențați de mesajele lui Stoianoglo.

Acest editorial a apărut prima dată pe site-ul publicației din Republica Moldova – Agora.md


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇