Ziua 960 Atac cu rachete în Odesa. Minge de foc uriașă și jeturi de scântei la un depozit de drone din Rusia (Video) Zelenski, acuzat de presiuni asupra jurnaliștilor

<span style="color:#990000;">Ziua 960</span> Atac cu rachete în Odesa. Minge de foc uriașă și jeturi de scântei la un depozit de drone din Rusia (Video) Zelenski, acuzat de presiuni asupra jurnaliștilor

În ziua 960 de război, Rusia a lansat un atac cu rachete asupra infrastructurii portuare din regiunea Odesa, din sudul Ucrainei, soldat cu mai multe victime și importante pagube materiale. Acesta a fost al treilea în regiune în ultimele patru zile, în încercarea rușilor de a destabiliza coridorul maritim alimentar stabilit de Ucraina în august 2023.

Atacuri aeriene au fost semnalate, în această dimineață, și în Krivoi Rog, Zaporojie și Nikolaiev.

Luptele continuă pe front, aproape 150 de confruntări armate fiind înregistrate în ultimele 24 de ore, cu o intensitate mai mare în Pokrovsk și Kurahove.

Dincolo de graniță, un depozit din regiunea rusă Krasnodar care adăpostea câteva sute de drone Shahed a fost distrus de un atac cu drone ucrainene. Un alt atac cu drone a vizat dimineață o bază aeriană militară din sudul Rusiei, în regiunea Adigheia.

Iar ocupația ucraineană în regiunea Kursk poate dura câteva luni sau chiar mai mult, întrucât Kievul și-a îmbunătățit lanțul de aprovizionare a trupelor, iar Moscova se concentrează pe ofensiva din regiunea Donețk, estimează Statele Unite.

Între timp, Volodimir Zelenski, plecat într-un turneu amplu în Europa pentru a obține sprijin din partea aliaților, este acuzat în țară de presiuni asupra presei. Ukrainska Pravda arată într-o declarație că funcționarilor administrației prezidențiale li se impune să nu comunice cu jurnaliștii site-ului, iar acestora li se refuză accesul la evenimente oficiale. Totodată, companiile sunt supuse unor presiuni pentru a nu mai contracta publicitate pe site și pentru a nu sponsoriza evenimentele organizate de redacție.

ADVERTISING

Situația pe front

  • Atac letal cu rachete în Odesa - Un atac cu rachete rusești asupra infrastructurii portuare din regiunea Odesa, din sudul Ucrainei, a ucis 6 persoane și a rănit 11, conform autorităților ucrainene. Viceprim-ministrul Oleksii Kuleba a declarat că o navă container sub pavilion panamez, Shui Spirit, a suferit avarii în atac. Atacul asupra portului Ciornomorsk a fost al treilea în regiune în ultimele patru zile, în încercarea rușilor de a destabiliza coridorul maritim alimentar stabilit de Ucraina în august 2023, după retragerea Rusiei din acordul privind exportul de cereale prin Marea Neagră.
  • Atacuri în Krivoi Rog și Zaporojie - Un bloc de apartamente cu cinci etaje din orașul Krivoi Rog a fost avariat dimineață de o dronă rusească. O persoană a fost rănită, a anunțat Serhii Rih, șeful administrației militare regionale. O conductă de gaze din altă zonă a orașului a fost lovită, provocând un incendiu. În orașul Zaporojie patru oameni au fost răniți și 29 de clădiri au fost avariate dimineață în urma loviturilor Rusiei, a anunțat Ivan Fedorov, șeful administrației militare regionale. Vitali Kim, guvernatorul regiunii Nikolaev din sudul ţării, a informat că o rachetă de croazieră a lovit o zonă de depozitare într-o instalaţie de infrastructură, unde s-a declanşat un incendiu.
  • Aproape 150 de lupte pe front - În ultimele 24 de ore au avut loc 149 de lupte pe linia frontului, îndeosebi în sectoarele Pokrovsk și Kurahove. Inamicul a lansat patru atacuri cu rachete și 85 de bombardamente aeriene, aruncând 160 de bombe ghidate asupra pozițiilor ucrainene, a anunțat joi dimineață Statul Major al armatei ucrainene.
ADVERTISING

Ce se întâmplă în Rusia

  • Minge de foc uriașă la un depozit de drone - Ucraina a anunţat că forţele sale armate au distrus un depozit ce adăpostea câteva sute de drone de atac, în sudul Rusiei. Forţele ucrainene "au atacat un depozit de drone Shahed lângă Oktiabrskii, în regiunea rusă Krasnodar (…) Acolo erau depozitate aproximativ 400 de drone de atac", a scris armata ucraineană pe Telegram. Înregistrări video postate pe reţelele de socializare şi despre care se afirmă că au fost filmate în zonă arată o minge de foc uriaşă şi jeturi mari de scântei. "Distrugerea bazei de depozitare a dronelor Shahed va reduce semnificativ capacităţile ocupantului rus de a teroriza civilii din oraşele şi satele ucrainene", a adăugat armata. Autorităţile locale din Krasnodar au raportat, însă, "un incendiu într-un depozit" pe o suprafaţă de aproximativ 800 mp. "Potrivit primelor informaţii, nu există victime", au precizat acestea pe Telegram. Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat că forțele ruse au distrus noaptea trecută 92 de drone, cele mai multe (47) fiind doborâte în regiunea Krasnodar Krai, unde se află depozitul atacat de ucraineni.
  • Atac la o bază aeriană din Caucazul de Nord - Un atac cu drone a vizat dimineaţă baza aeriană militară Hanskaia din sudul Rusiei, în regiunea Adigheia, a relatat canalul de ştiri rus Mash, citat de Reuters. Mash a publicat fotografii cu o presupusă dronă cu rază lungă de acţiune fabricată în SUA, care a fost doborâtă în apropierea bazei aeriene. Separat, guvernatorul regional Murat Kumpilov a declarat că satul Rodnikovi din aceeaşi zonă a fost evacuat din cauza unui incendiu în urma unui atac cu dronă. El a spus că atacul a vizat suburbiile oraşului Maikop - unde se află baza aeriană - şi că nu au existat victime. O sursă din serviciile de securitate ucrainene a spus pentru Kyiv Independent că în timpul atacului în baza aeriană se aflau 57 de avioane Su-34 și Su-35, aeronave de instrucție și elicopter Mi-8, iar amploarea daunelor provocate urmează a fi analizată. Potrivit armatei ucrainene, lovitura a avariat depozitul de muniție, provocând un incendiu.
  • Ucrainenii pot sta mult și bine în Kursk - Forțele ucrainene vor putea să stea luni bune în teritoriile ocupate din regiunea Kursk, potrivit estimărilor Statelor Unite. Fluxul fiabil de aprovizionare în regiune și concentrarea Rusiei pe progresele din estul Ucrainei sunt factori cheie pentru ocupația ucraineană în Kursk, au declarat oficiali americani pentru Bloomberg, vorbind sub rezerva anonimatului. După ce au suportat luni de lipsă de muniție, trupele ucrainene primesc acum o aprovizionare constantă de obuze. Eforturile aliate de a consolida depozitele de muniție de artilerie din Kiev au contribuit la îmbunătățirea lanțului de aprovizionare. O inițiativă pentru procurarea de muniție, condusă de Cehia, face deja livrări și își propune să trimită Ucrainei între 80.000 și 100.000 de cartușe pe lună până la sfârșitul acestui an. Totodată, contraofensiva Rusiei în Kursk nu a eliminat încă trupele ucrainene din regiune. Armata ucraineană a anunțat pe 18 septembrie că operațiunea rusă a încetat, inamicul recucerind doar câteva localități. Moscova se concentrează în schimb pe avansarea sa lentă în estul Ucrainei, apropiindu-se de orașele Pokrovsk și Torețk din regiunea Donețk.
ADVERTISING

Alte informații relevante

  • Zelenski, acuzat de presiuni asupra presei - Ukrainska Pravda, unul dintre cele mai importante site-uri de știri din Ucraina, a denunțat „presiunea continuă și sistematică” din partea administrației Zelenski. "Acesta ne amenință activitatea și reprezintă o încercare de a ne influența politica editorială", se arată într-o declarație publicată de UP. Potrivit acesteia, funcționarilor li se impune să nu comunice cu jurnaliștii site-ului, iar acestora li se refuză accesul la evenimente oficiale. Totodată, companiile sunt supuse unor presiuni pentru a nu mai contracta publicitate pe site și pentru a nu sponsoriza evenimentele organizate de UP. Site-ul menționează și un schimb dur de replici între jurnalistul Roman Kraveț și Zelenski, în timpul unei conferințe de presă recente, în care președintele a pus la îndoială independența editorială a Ukrainska Pravda. „Acestea și alte semnale nepublice indică încercări de a ne influența politica editorială”, se arată în declarație. Site-ul menționează că de acum înainte orice încercare a administrației prezidențiale de a face presiuni auspra redacției va fi făcută publică. Cancelaria prezidențială nu a făcut comentarii.
  • Militar ucrainean arestat după ce a anunţat că dezertează - Un militar ucrainean, Serhii Gnezdilov, a fost arestat şi plasat în detenţie, după ce a anunţat în mod public pe Facebook, la 21 septembrie, că-şi părăseşte fără permisiune unitatea, cu scopul de a cere demobilizarea militarilor epuizaţi de peste doi ani şi jumătate de luptă. Militarul riscă până la 12 ani de închisoare, a anunţat Biroul ucrainean de anchete (DBR). ”Abandonarea demonstrativă şi publică a unei unităţi militare pe timp de război nu este doar imorală” faţă de camarazii săi, ci ea ”demoralizează societatea şi provoacă o falsă dezbatere care face în mod clar jocul inamicului nostru”, îl acuză DBR. Durata nedeterminată a serviciului militar pe timpul legii marţiale este subiect de dezbatere în Ucraina, care se confruntă din februarie 2022 cu cel mai grav conflict armat din Europa din 1945 încoace, soldat cu zeci de mii de morţi. În mai, Ucraina a adoptat o nouă lege în vederea unei consolidări a mobilizării şi înrolării a zeci de mii de bărbaţi. Potrivit Le Figaro, în fiecare lună, peste 5.000 de militari ucraineni îşi abandonează unitatea sau dezertează, potrivit justiţiei ucrainene, ale cărei cifre pot să fie subestimate.
  • Moscova, deranjată de vizita lui Ciolacu la Chișinău - Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, acuză România că vrea să acapareze Republica Moldova, după vizita premierului Marcel Ciolacu la Chişinău, faţă de care a avut remarci ironice. "Dar de ce a fost el timid? Ar fi trebuit să spună aşa: nu în UE, ci în România. Asta este ceea ce vor ei", a spus Zaharova. Detalii AICI.
  • Stoltenberg admite că Ucraina trebuia ajutată în 2014 - NATO ar fi putut să ofere sprijin militar substanțial Ucrainei în 2014, ceea ce ar fi putut să prevină invazia Rusiei din 2022, a spus fostul secretar general NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu publicat de Politico. Stoltenberg, care a ocupat funcția timp de 10 ani, s-a declarat dezamăgit de reacția insuficientă a comunității internaționale la agresiunea rusă, în perioada respectivă. El a adăugat că războiul Rusiei în Ucraina a început nu cu invazia din 2022, ci cu anexarea ilegală a Crimeii și conflictul din Donbas în 2014. „Dacă am fi livrat o fracțiune din armele furnizate după 2022, am fi putut preveni efectiv războiul”, a mai spus el.
  • Zelenski începe un turneu european - Volodimir Zelenski începe joi un turneu european, prima dată în Marea Britanie, Franţa şi Italia, în căutare de sprijin. "Mă voi întâlni cu liderii Marii Britanii, Franţei, Italiei şi Germaniei separat în fiecare ţară", a anunţat Zelenski, la Dubrovnik, Croaţia, după un summit cu reprezentanţii ţărilor balcanice. El urmează să se deplaseze joi la Londra, pentru discuţii cu premierul britanic Keir Starmer şi la Paris pentru discuţii cu Emmanuel Macron în cursul după-amiezii. Zelenski ar trebui, de asemenea, să profite de ocazie pentru a se întâlni cu Mark Rutte, noul şef al NATO, la Londra. El se va deplasa apoi la Roma pentru a discuta cu şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, seara, înainte de a se întâlni cu papa Francisc la Vatican vineri dimineaţa. În aceeaşi zi este aşteptat în Germania, unde urma să participe sâmbătă la o reuniune privind apărarea Ucrainei, care a fost în cele din urmă amânată, după ce Joe Biden şi-a anulat călătoria din cauza uraganului Milton care a atins Florida. Zelenski va fi primit la Berlin de cancelarul Olaf Scholz, al cărui guvern a planificat să reducă la jumătate ajutorul militar bilateral acordat Ucrainei până în 2025, spre nemulţumirea Kievului.
  • Ucraina s-ar putea confrunta în 2025 cu un ”important deficit de ajutor”, avertizează într-un comunicat Kiel Institute, care înregistrează ajutorul militar, financiar şi umanitar - promis şi livrat - Ucrainei de la invazia Rusiei la 24 februarie 2022. O eventuală revenire a lui Donald Trump la Casa Albă ”ar putea bloca viitoare planuri de ajutor ale Congresului”, avertizează institutul. ”Germania a anunţat recent că-şi va reduce alocaţia bugetară cu 50%” , iar ”alţi donatori i-ar putea urma exemplul”, notează Kiel Institute. Potrivit unor proiecţii ale acestui institut de cercetare, ajutorul militar şi financiar ar urma să fie de 59 şi, respectiv, 54 de miliarde de euro în 2025, în cazul în care donatorii din Occident îşi menţin nivelul actual al ajutorului. În schimb, aceste ajutoare scad cu jumătate - la 29 şi, respectiv, 27 de miliarde de euro - în lipsa unui nou ajutor american şi dacă donatorii europeni se aliniază poziţiei Germaniei.

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇