Frank Täufer, asistent științific la Campus Wiesengut – ferma de cercetare și studii ecologice de la Universitatea din Bonn – a cerut unui grup de copii de 8 ani să speculeze de ce plantele de secară de pe câmp aveau toate diferite înălțimi. A fost surprins de varietatea răspunsurilor lor ingenioase.
Unii copii au sugerat că plantele înalte de la fermă erau expuse la mai multă lumină de la soare. Alții au crezut că ar putea fi vorba de diferite tipuri de secară pe câmp sau că insectele ar putea distruge recolta. Un elev, după ce a scos o plantă din pământ pentru a-i inspecta rădăcinile, s-a gândit că pământul este diferit în anumite zone ale câmpului.
„Ei chiar au pus întrebări și s-au gândit la idei la care eu nu m-aș fi gândit”, a spus Täufer. „Eu pun întrebări în mod regulat studenților mei de la facultate și ei nu au la fel de multe idei. Și niciunul dintre ei nu a scos vreodată o plantă din pământ pentru a se uita la rădăcină.”
Ieșiri cu copiii în afara sălii de clasă
Activitatea lui Täufer e parte din proiectul de trei ani MULTIPLIERS, care a primit finanțare din partea UE pentru a explora moduri de a face știința mai atractivă pentru tineri.
Acest lucru se face prin crearea a ceea ce ei numesc Comunități științifice deschise sau CSD-uri. Ideea este de a crea rețele de colaborare între școli, universități, furnizori de educație informală, muzee, asociații locale și industrie și societatea civilă, cu scopul de a diversifica oportunitățile ca studenții să învețe despre știință într-un context real, precum ferma.
„Cred că este foarte important să scoți elevii în afara clasei pentru a lucra pe teme autentice și pentru a face învățatul despre știință relevant în viața de zi cu zi”, a spus profesoara Annette Scheersoi, specialistă în educația științei pentru sustenabilitate de la Universitatea din Bonn și coordonatoarea proiectului MULTIPLIERS.
„Atunci când ești interesat, reții mai bine și, de asemenea, faci mai multe corelații și simți valoarea și relevanța”, a spus ea.
Conectarea științei cu viața reală
Până în prezent, au fost create CSD-uri în șase țări europene: Cipru, Germania, Italia, Slovenia, Spania și Suedia. Elevii din toate cele șase țări au avut ocazia să interacționeze cu experți științifici din domenii variate pentru a explora soluții bazate pe știință pentru problemele zilelor noastre.
Ideea este de a-i sprijini pe tineri să se raporteze la provocările științifice din viața reală cu care ne confruntăm în fiecare zi, de la rezistența antimicrobiană până la apă curată și salubritate.
În Barcelona, de exemplu, elevii de liceu au fost invitați să aplice ceea ce au învățat la orele de chimie pentru a măsura poluarea aerului în curtea școlii și acasă. Apoi au prezentat rezultatele.
În Germania, Slovenia și Suedia, elevii au mers în pădure pentru a învăța despre silvicultură durabilă și biodiversitate. Sub îndrumarea silvicultorilor și a oamenilor de știință locali, elevii au studiat de aproape diferiți copaci și au decis dacă trebuie sau nu tăiați.
„Silvicultura a fost abordată ca o dilemă complexă, prin găsirea unor soluții de compromis între ecosistem și producția de lemn”, a spus Scheersoi.
ASTĂZI PE SPOT:
Multiplicarea impactului
Pentru Scheersoi, a fost esențial și efectul de multiplicare – transformarea elevilor în profesori și crearea unei ocazii de a împărtăși cu ceilalți cunoștințele proaspăt dobândite.
La ferma ecologică, școlarii și-au invitat părinții la o degustare în cadrul căreia au discutat despre beneficiile produselor agricole ecologice. În pădure, părinții au fost invitați la Ziua Pădurii sub copaci, unde copiii au împărtășit ceea ce au învățat.
De asemenea, elevii au fost încurajați să împărtășească familiilor din cunoștințele lor prin crearea de podcasturi, bloguri de știință sau organizarea de târguri de știință. Acum, speranța este să construim pe baza acestei activități și să implementăm abordarea dincolo de acest proiect.
„Prin MULTIPLIERS am putut observa cum elevii, profesorii și experții științifici externi s-au implicat în aceste lecții. Ne dorim nu doar ca aceste rețele să se mențină, ci și să se dezvolte, cooptând mai mulți oameni și promovând acest nou mod de învățare pentru elevi”, adaugă Scheersoi.
Știință pentru sustenabilitate
Ca parte din politica sa privind știința deschisă, UE susține învățământul deschis pentru educația științifică, recunoscând că Europa are nevoie de mai mulți oameni de știință, inclusiv cetățeni cu inițiative științifice.
Acest aspect este important și pentru Jelena Kajganović, expert în sustenabilitate la Geonardo, o companie de inovare și tehnologie activă în domeniile energiei, mediului și dezvoltării durabile din Ungaria.
Kajganović a coordonat un proiect de trei ani finanțat de UE, denumit OTTER, menit, asemenea proiectului MULTIPLIERS, să inspire o abordare diferită față de învățarea științei și să conecteze elevii la provocările lumii reale, în afara sălii de clasă. Această abordare a fost numită educație în afara sălii de clasă (EOC).
Potrivit lui Kajganovic, s-a dovedit că mutarea învățării în afara mediului școlar, prin acțiuni precum activități în aer liber și excursii pe teren, are efecte pozitive. De asemenea, OTTER a investigat cum ar putea EOC să îmbunătățească însușirea de abilități și cunoștințe noi, în special în domeniul sustenabilității mediului.
„Ideile fundamentale care stau la baza proiectului OTTER sunt legate de modul de a face educația științifică mai atractivă, de a încuraja elevii să învețe și să aplice cunoștințele”, a declarat ea.
Deși Kajganović observă o apatie generală față de știință în multe săli de clasă, ea consideră că acest aspect are un potențial neexploatat, de a face mai mult pentru a corela învățarea cu provocările urgente în materie de durabilitate.
Lucrând cu parteneri din Finlanda, Irlanda, Spania și Ungaria, OTTER și-a propus să conecteze lecțiile de știință din clasă cu problemele locale. În foarte scurt timp, elevii din școlile OTTER au început să facă asocieri între teorie și practică.
Într-o școală, lângă Barcelona, nişte copii de 14 ani au luat mostre din râul din zonă pentru a testa calitatea apei și au fost alarmați de rezultate. Pe baza constatărilor, elevii au organizat o petiție online pentru ca râul să fie curățat.
„Testând apa din râu, au putut constata problema și au putut vedea legătura cu propriile vieți. A fost cu adevărat o conștientizare”, a spus Kajganović.
Împărtășirea cunoștințelor în toată Europa
Pentru a extinde impactul activității lor, echipa proiectului OTTER a creat o platformă de învățare online cu o varietate de materiale didactice interactive, pe care profesorii le pot utiliza pentru a desfășura activități educaționale în afara sălii de clasă.
În viitor, OTTER speră să determine profesori din toată Europa să folosească platforma pentru a explora moduri de a se implica în învățarea științelor în aer liber. Pe termen lung, Kajganović consideră că ar putea să genereze un nou mod de a privi știința și ar putea inspira următoarea generație.
„Mi-ar plăcea să văd că se schimbă abordarea noastră față de învățarea științei, dându-le tinerilor mai mult spațiu pentru a se gândi la știință și la aplicarea acesteia în viețile lor”, a spus ea.
„În ceea ce privește sustenabilitatea, dacă nu ne rezolvăm problemele, nimeni nu va face acest lucru în locul nostru și a fost extraordinar să văd cum tinerii preiau această inițiativă.”
Articol scris de Andrew Dunne
Cercetările menționate în acest articol au fost finanțate prin programul Orizont al UE. Opiniile persoanelor intervievate nu reflectă neapărat opiniile Comisiei Europene.
Mai multe informații
Acest articol a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE.