Două orașe și patru comune – Băile Olănești, Horezu, Bărbătești, Stoenești, Costești și Vaideeni – s-ar fi putut dezvolta sub umbrela UNESCO în cadrul proiectului Oltenia de sub Munte. Candidatura pentru geoparcul aspirant UNESCO a fost, însă, retrasă, după ce Consiliul local Horezu a votat în unanimitate respingerea demersurilor pentru înființarea unui geoparc pe teritoriul localității.
Geoparcul aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte, un proiect al Asociației Kogayon, un ONG de protecție a mediului, a intrat săptămâna trecută în faza internațională de evaluare. S-a ajuns aici după trei ani de muncă în care a fost creat conceputul, au fost aduși la fața locului evaluatori UNESCO și s-a primit, nu fără emoții, nota de trecere. Cel târziu în luna decembrie, proiectul Oltenia de sub Munte urma să primească oficial confirmarea că a devenit geoparc UNESCO.
Această acreditare urma să certifice importanța geologică și culturală a sitului, iar două orașe și patru comune - Băile Olănești, Stoenești, Bărbătești, Costești, Horezu și Vaideeni - ar fi beneficiat de toate avantajele materiale și imateriale aferente, în special promovare și notorietate la nivel internațional.
Pentru România ar fi fost o reușită extraordinară și o victorie de mare prestigiu, arată Cristi Pitulice, coordonator de programe în Asociația Kogayon, într-o postare pe Facebook. În lume sunt doar 213 geoparcuri UNESCO, în 48 de țări, inclusiv două în România: Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului și Geoparcul Internațional UNESCO Ținutul Buzăului.
Totul s-a blocat, însă, marți, 9 iulie, când Asociația Kogayon a organizat o întâlnire cu parteneri ai geoparcului la care au participat reprezentanți ai Consiliului de Administrare și ai autorităților. Din partea autorităților locale au venit delegați ai primăriilor Horezu, Costești și Vaideeni.
Delegații Primăriei Horezu au prezentat o hotărâre a Consiliului Local din 28 martie, potrivit căreia se "resping demersurile făcute de Asociația Kogayon în vederea înființării unui geoparc pe teritoriul UAT Horezu".
Asociația Kogayon nu a fost chemată la ședința respectivă, nu a primit solicitări de clarificări referitoare la proiectul geoparcului și nu a fost informată de această hotărâre până la întâlnirea din 9 iulie, precizează organizația într-un comunicat.
În consecință, candidatura pentru Geoparcul aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte a fost retrasă chiar în timpul misiunii de evaluare.
"Nu ne-au anunțat oficial înainte și au vârât hârtia sub nas fix în momentul când misiunea de evaluare era în toi (...) Oricare dintre noi, dintre cei din echipa din imagine, mâine am putea să ne facem bagajele și să plecăm către orice alt geoparc din lume pentru a face parte din echipa lor.
Nu avem nicio emoție că nu vom fi primiți. Cu siguranță dacă ai noștri nu ne vor, alții ne vor vrea.
Noi am putea să plecăm cu experiența noastră, cu viziunea și cu energia noastră și cu familiile noastre. Dar nu o vom face. Rămânem să luptăm până la capăt", scrie Cristi Pitulice, în postarea sa.
Pe de altă parte, reprezentanții Societății Naționale a Sării Salrom, care deține în teritoriu cariera de calcar Bistrița, au solicitat la întâlnirea din 9 iulie clarificarea cadrului legal cu privire la geoparcuri, astfel încât să nu existe confuzii în ceea ce privește restricțiile care pot afecta desfășurarea activității lor economice principale.
Cristi Pitulice a explicat că "Salorm a solicitat clarificări asupra unei HG care, într-adevăr, generează o ambiguitate". "Însă sunt deja două geoparcuri UNESCO în România care funcționează. Nu există niciun fel de restricții. Dar ei au cerut clarificări, nu au refuzat nimic. Pentru Salrom clarificările sunt in curs, pe drum, iar noi sprijinim acest demers de a clarifica cadrul legal", a detaliat el.
"Problema este că Horezu a dat-o de gard foarte urât. Ei au refuzat pur şi simplu, nu a existat nicio motivație. Momentan deducem că UAT Horezu este luat pe persoană fizică de către un grup de domni", a adăugat Pitulice, care a postat și hotărârea Consiliului Local Horezu.
Potrivit asociației, în legislația din România geoparcul este menționat în categoria ariilor naturale protejate de importanță internațională, ceea ce a creat, de-a lungul timpului, confuzii cu modelul de dezvoltare durabilă, reprezentat de geoparcurile internaționale UNESCO, care sunt desemnări internaționale, fapt consfințit și de către UNESCO și de către autoritățile naționale.
Asociația Kogayon a transmis în ultimii ani propuneri de rezolvare a ambiguităților legislative, care au fost integrate în textul propunerii ordonanței de urgență privind regimul ariilor naturale protejate. Textul este publicat pentru dezbatere pe site-ul Ministerului Mediului.
T.D.