1,15 milioane de tineri români votează pentru prima dată la alegerile europarlamentare, arată datele de la Eurostat.
Cei 1,15 milioane de tineri români care votează pentru prima dată reprezintă 6% din numărul total de alegători din România, estimat de Eurostat la 18,9 milioane de persoane.
Alegătorii care votează pentru prima dată sunt persoanele care au atins vârsta de vot de la ultimele alegeri europene din 2019.
În întreaga Uniune, peste 400 de milioane de oameni sunt eligibili să voteze la cel de-al 10-lea scrutin pentru desemnarea membrilor Parlamentului European de la primele alegeri europene directe, desfăşurate în 1979.
Potrivit datelor statistice disponibile, cel mai mare număr de votanţi pentru prima dată sunt aşteptaţi în Germania (5,1 milioane), Franţa (4 milioane) şi Italia (2,8 milioane). Cele mai mici cifre sunt aşteptate în Malta (20.000) şi Cipru (3.000).
Cum vede generaţia Z alegerile
În 17 aprilie, Parlamentul European a publicat Eurobarometrul de primăvară, ultimul astfel de sondaj înaintea alegerilor europarlamentare din iunie. Printre altele, studiul a analizat cât de interesaţi sunt cetăţenii UE de alegeri, care este probabilitatea ca ei să meargă la vot şi care sunt temele pe care ei le consideră importante în perspectiva alegerilor.
În total au fost intervievaţi 26.411 de cetăţeni UE cu vârste de peste 15 ani, din cele 27 de ţări membre. Referitor la tineri, datele pentru categoria de vârstă 15-24 de ani arată cum văd apropiatele alegeri alegătorii din generaţia Z.
Potrivit sondajului, 51% dintre respondenţii cu vârste între 15 şi 24 de ani au spus că sunt interesaţi de aceste alegeri, comparativ cu nivelul mediu de 60% din toţi cetăţenii UE.
48% dintre respondenţii din această categorie de vârstă au afirmat că ei consideră extrem de important să voteze la alegerile europene, un rezultat în uşoară scădere comparativ cu nivelul mediu de 53% din toţi cetăţenii UE.
La data realizării studiului, atunci când au fost întrebaţi care este probabilitatea ca ei să voteze la alegerile europene, 63% din respondenţii între 15 şi 24 de ani au afirmat că probabil vor vota dacă alegerile ar avea loc săptămână următoare, proporţia fiind de 71% în cazul tuturor cetăţenilor UE. Spre comparaţie, prezenţa la vot la alegerile europene din 2019 a fost de 50,66%.
Priorităţile cetăţenilor UE
Acelaşi Eurobarometru a evidenţiat priorităţile cetăţenilor UE înaintea scrutinului europarlamentar. Pentru alegătorii tineri din categoria 15-24 de ani, cele mai importante trei subiecte care ar trebui să fie discutate cu prioritate în timpul campaniei electorale au fost:
- măsurile privind schimbările climatice (33%),
- lupta contra sărăciei şi excluziunii sociale (31%)
- sprijinul pentru economie şi pentru crearea de locuri de muncă (29%).
Întrebaţi ce valori ar trebui să apere Parlamentul European în următorii cinci ani, respondenţii din categoria de vârstă 15-24 de ani eu răspuns:
- pacea (42%),
- protecţia drepturilor omului în UE şi în lume (28%)
- democraţia (27%).
Nu mai puţin de 86% din respondenţii tineri au afirmat că votul este important pentru a asigura un viitor mai bun generaţiilor viitoare, comparativ cu 84% din toţi cetăţenii UE.
În ansamblul Uniunii Europene, alegătorii sub 18 ani vor putea vota în iunie în cinci ţări: în Austria, Belgia, Germania şi Malta de la vârsta de 16 ani şi în Grecia de la 17 ani.
Extinderea drepturilor de vot la persoanele care au împlinit 16 şi 17 ani este în concordanţă cu solicitarea de mult timp făcută de organizaţii ale tinerilor.