Banatul este locul în care, de-a lungul timpului, au coabitat și s-au completat reciproc peste 20 de etnii şi grupuri entice. O multiculturalitate ușor de remarcat în modul în care s-a dezvoltat regiunea, oamenii au adoptat obiceiuri, gusturi și moduri de a-și organiza viața. Pentru a înțelege Banatul, un călător are nevoie de timp. Dar uneori e suficient un concurs contra cronometru pentru a înțelege că este o poartă de intrare într-o poveste pe care vrei să aprofundezi și în care vrei să pătrunzi.
Timp de o săptămână, 8 concurenți caută să aducă povestea Banatului în social media în singurul reality show de acest fel din România. Provocările prin care trec au rolul de a atrage atenția unui public cât mai numeros și astfel să deshidă apetitul pentru a explora România frumoasă.
Ziua a cincea de Treasure Games in Banat a mutat acțiunea în Timișoara și în apropierea orașului care a primit în acest an titlul de Capitală Europeană a Culturii.
Cu punctul de pornire de la Măgura, din pensiunea The Wolf Creek, născută din visul unui român care s-a remarcat în afară, dar a revenit în țară pentru a crește afaceri în comunitate și a participa la dezvoltarea comunei de care s-a îndăgostit, concurenții s-au îndreptat dis de dimineață către Timișoara.
Fabric este unul dintre cartierele istorice ale Timișoarei. Numele său vine de la fabricile care s-au construit aici încă de la apariția sa. Fabricul și-a început existența în 1718, când o parte din populația româno-sârbă s-a mutat aici pentru a respecta cerințele militare de reconstrucție a noii cetăți. A fost recunoscut pentru manufacturile sale, bresle și meșteșugari, aici înființându-se în 1718 prima Fabrică de Bere, care mai există și azi. Râul Bega avea numeroase ramificații de mici canale navigabile care împânzeau Fabricul și erau pline de mori și poduri. Acestea au facilitat transportul mărfurilor direct pe Canalul Bega și au permis apariția unei industrii puternice și variate. Au înflorit breslele cizmarilor, păpucarilor, șelarilor, cojocarilor, dogarilor, pescarilor, ale brutarilor, măcelarilor, peruchierilor și croitorilor.
În Fabric, participanții la Treasure Games in Banat au avut de explorat trei monumente istorice: cea mai veche fabrică de bere funcțională din România, Sinagoga în stil Maur și Biserica Millennium.
Fabrica de bere Timișoreana este a prima fabrică de bere înființată pe teritoriul actual al României, în cartierul Fabric din Timișoara, în 1718. Se deschide în vremea în care Timișoara era sub comanda prințului Eugen de Savoia, iar odată cu ea începe și povestea berii de aici. În 1872 crahul bursei de la Viena produce o recesiune economică în întreg Imperiul Austriac, efectele fiind simțite și la Timișoara. Fabrica de bere de aici este scoasă la licitație și achiziționată de timișoreni în încercarea de a o salva de la faliment, dovadă că fabrica căpătase un rol important în oraș. Între anii 1900-1920 fabrica a devenit una dintre cele mai moderne fabrici din Europa. Calitatea deosebită a berii Timișoreana a determinat alegerea acesteia drept berea oficială a Casei Regale a României. În perioada interbelică Timișoreana a fost lider al pieței berii din România, cu patru sortimente diferite de bere. Perioada comunistă a însemnat naționalizarea fabricii, însă producția de bere a continuat, devenind a doua fabrică din lume complet automatizată.
Tradiția continuă! Astăzi, cu utilaje moderne, rețetele unice și portofoliu nou, Timișoreana duce povestea mai departe.
După probele care i-au introdus pe concurenți în procesul de funcționare al prețioasei băuturi, show-ul a continuat la Sinagoga Maură. Cunoscută și ca Sinagoga Nouă din Fabric, aceasta este un lăcaș de cult construit între anii 1897-1899 în stil eclectic, cu elemente neo-maure, gotice și elemente de stil neo-renascentist italian. Clădirea a decăzut la finalul perioadei comuniste, fiind închisă în anul 1985, pe măsură ce majoritatea evreilor rămași în oraș au emigrat în Israel.
Un alt lăcaș de cult a constituit următoarea temă de explorare - Biserica Millennium, situată în Piaţa Romanilor din cartierul Fabric, considerată cea mai mare biserică romano-catolică din Timişoara. Denumirea de „Millennium" a fost acordată bisericii în cinstea aniversării a 1000 de ani de la formarea statului maghiar în anul 896.
Din punct de vedere arhitectural, se remarcă elemente ale stilului neoromanic şi ale stilului neogotic. Cupola centrală are o înălţime de 45 metri, iar cele două turnuri sunt de 65 metri. În turnul din dreapta se află capela Sfântului Anton de Padova. Marele clopot are o greutate de 2.420 kilograme. Deasupra porţii sunt amplasate 3 statui în mărime naturală, una centrală, a Mântuitorului Iisus Hristos şi celelalte, ale Apostolilor Petru şi Pavel. Biserica deţine o impresionantă orgă, realizată în anul 1901 de același Carl Leopold Wegenstein, unul dintre cei mai renumiţi constructori de orgi din Banat, întâlnit de voi și la Sinagogă.
Dacă prima parte din zi a fost dedicată Timișoarei, concurenții au fost ghidați apoi către Jimbolia
Oraș de graniță, Jimbolia a făcut parte în ultimii 490 de ani din 8 state. Aceste treceri au lăsat urme adânci în istoria localității, bune și rele deopotrivă. Jimbolia deține indiscutabil câteva recorduri puțin știute. Este cel mai tânăr teritoriul românesc. Abia din anul 1924 a trecut în administrarea românească. La 24 noiembrie 1923, România și Regatul Sârb au încheiat la Belgrad un protocol pentru un schimb teritorial, prin care a primit și acest oraș. În ultimii 20 de ani comunitatea de aici a reînceput să își celebreze mândră aportul la cultura și istoria națională și europeană.
Locul de întâlnire, după sosirea în oraș, a fost la singurul muzeu din România dedicat presei, creat de poetul Petre Stoica.
Colecţia muzeului cuprinde publicaţii apărute de-a lungul timpului, începând cu prima jumătate a secolului XIX, pe teritoriul României şi în diaspora (Basarabia, nordul Bucovinei, Cadrilater, Banatul Sârbesc, Ungaria, Viena, Paris etc.), în limbile română, germană, maghiară, sârbă, franceză, engleză, bulgară, rusă, ucraineană, croată, italiană, turcă, ebraică etc., din diferite domenii. Ea s-a îmbogăţit semnificativ prin donaţia făcută de Biblioteca Astra din Sibiu şi este structurată cronologic (secolul XIX, 1900-1950, 1951-1989, după 1990), în funcţie de limba în care a apărut publicaţia şi geografic – în ţară (oraşul în care a fost editată – Bucureşti, Arad, Timişoara, Cluj, Sibiu, Braşov, Blaj, Iaşi etc.) sau diaspora (Cernăuţi, Chişinău, Silistra etc.)
De la presă, la pictori al căror nume este legat de Banat.
Ştefan Jäger a trăit între anii 1877-1962 pe meleagurile bănățene pe care le-a imortalizat cu deosebită măiestrie. El este un adevărat cronicar al vremurilor lui, prin tot ce a captat în tablourile sale. A lăsat o adevărată enciclopedie etnografică ilustrată a tot ce ține de istoria, dar și de viața de zi cu zi a etnicilor șvabi. Se pot afla mai multe din tablourile sale decât din surse istorice despre satele aliniate cu rigla sau portul de sărbătoare pe care l-a pictat cu cele mai mici detalii. În lucrările sale un loc aparte l-a avut sărbătoarea de Kerwei (Kirchweih) atât de specifică germanilor ce reunea toată comunitatea în jurul bisericii locale. Odată cu terminarea studiilor în arte și a călătoriilor inițiatice în Italia, Germania sau Austria, Jäger decide să se stabilească definitiv în Banat, la Jimbolia. Casa memorială Ştefan Jäger a fost înfiinţată în anul 1969 în fosta sa locuință, iar concurenții Treasure Games in Banat au avut misiunea să o exploreze.
De aici, mașinile asigurate de partenerul de mobilitate SIXT i-au purtat în siguranță pe concurenți către o istorie bogată cuprinsă între pereții unei case din Jimbolia.
Dr. Karl Diel (1855 – 1930) este organizatorul Spitalului din Jimbolia, al cărui director ajunge în anul 1920. A efectuat peste 50.000 de intervenții și operații, de la cele mai banale, până la operații pe creier. În 1896, când ia ființă Spitalul orășenesc din Jimbolia, conduce secția de chirurgie. Între 1920 – 1928 este director al spitalului, dar conduce și un sanatoriu privat. A salvat atât de mulți pacienți încât, în 1940, Colegiul Medicilor din Banat și populația Jimboliei au ridicat o statuie în memoria lui. Casa memorială a fost inaugurată în anul 2000 prin efortul comun al doamnei Pia Brânzeu, strănepoata reputatului chirurg.
Dacă la primii pași în Jimbolia, concurenții au aflat că orașul are o bogată istorie europeană și un rol central în multe povești, în mod firesc ei au ajuns și în principala poartă de intrare în oraș – așa cum a fost considerate gara pentru mult timp.
Demult, statutul gării Jimbolia era similar cu al Aeroportului Otopeni de azi, pentru că era principala poartă de acces în România. Cel mai important tren care intra pe aici era Orient Express SIMPLON (după numele tunelului din Elveția prin care trecea trenul care ajungea la noi, pe legătura Paris-București). Aici regele Mihai I își aștepta în 1940 mama, pe regina Elena, la întoarcerea din exil. Tot pe aici, cu o săptămână înainte, Carol I fugea din țară cu trenul și, din afara gării, legionarii trăgeau asupra trenului. Gara este martora deportării șvabilor din zonă în URSS, 1000 de bătrâni, mame și copii trimiși să reconstruiască Rusia stricată de Germania nazistă sau a deportărilor în Bărăgan, cu alți 1000 de oameni din oraș și zonă. Cel mai recent moment dureros al gării este cel de punct de trecere de frontieră, în perioada comunistă, punct de scăpare spre libertate. Din 1970, foarte mulți români fugeau pe aici. La graniță erau încartiruiți soldați foarte tineri pentru a își face stagiul militar. Toți erau avertizați că dușmanii țării, sabotorii poporului și teroriștii vor încerca să treacă granița aici, iar câinii erau dresați să sară la cuvântul „chiabur”. Sute de oameni au fost împușcați mortal, răniți, mușcați de câini sau torturați odată cu încercarea de trecere.
După descoperirile făcute în orașul din Câmpia Banatului, la contactul dintre Câmpia Timișului si Câmpia Mureșului, sub binecuvântarea Sfântului Florian, protectorul pompierilor și simbol al orașului Jimbolia, a cărui statuie domină o intersecție centrală, concurenții s-au îndreptat către Timișoara.
Capitala Europeană a Culturii 2023, Timișoara, va fi punctul de start al probelor în ziua a șasea, ultima în care cei 8 concurenți mai au provocări cărora trebuie să le facă față. Finalul zilei de sâmbătă le va aduce o petrecere, dar și o întâlnire cu mulți alți creatori de conținut în parcul Iulius Gardens (Family Plaza) din Iulius Town Timișoara, acolo unde ajung și participanții la Heritage Instameet „Meet me in Timișoara!”.
Showul este „live” pe conturile de social media ale participanților, în special prin stories. Singurul moment în care își opresc relatările în timp real este cel al finalei, câștigătorul Treasure Games in Banat urmând să fie cunoscut public la toamnă, când se lansează seria video Treasure Games.
Până duminică, sute de ore de filmare se vor adăuga în bagajul pregătirii seriei video Treasure Games, pentru care premiera sezonului 2 este programată pe canalul de YouTube Treasure Games.
Singurul reality show în social media din România oferă imagini, informații și un ghid practic pentru oricine vrea să pornească în explorare mergând pe urmele creatorilor de conținut din concurs.
Show-ul creat de Zaga Brand, prin platforma Cronicari Digitali, este susținut de Raiffeisen Bank. Partenerii acestei ediții sunt Orange și Profi. Treasure Games in Banat are susținerea SIXT, Iulius Town, Timișoreana, Panasonic și Boya, prin MGT.