Pianistul Dragoș Cantea este alumni al Academiei Norvegiene de Muzică din Oslo și concertează constant în Europa atât ca solist, cât și ca muzician de cameră. În afara scenei, Dragoș se implică activ în proiecte de caritate, în special în domeniile sănătății și educației.
Zilele acestea Dragoș este trup și suflet alături de festivalul Classix, al cărui co-fondator este și în cadrul căruia a impresionat publicul în concertul Classix Aeterna, cu care a și debutat ediția de anul acesta a festivalului.
Iată cum se vede anul 2021 din lumea sensibilă a artei, prin ochii pianistului Dragoș Cantea.
Aș vrea să ne vorbiți despre Classix Festival și despre cum a decurs ediția anterioară, prima de altfel.
Prima „aventură clasică contemporană” a avut șansa câtorva premiere minunate, precum primul recital de pian susținut vreodată într-o catedrală din Iași sau primul concert cameral susținut în foaierul Palatului Culturii.
De asemenea, perioada pre-pandemică ne-a oferit ocazia să avem în seria educațională Classix-in-focus invitați de seamă precum Peter Tornquist (rectorul Academiei Norvegiene de Muzică).
Întregul concept Classix, încă de la prima ediție, s-a situat sub egida interdisciplinarității – între artă, diplomație și mediul de business.
Ce provocări aduce anul 2021 pentru acest eveniment?
Provocările sunt foarte diverse – de la găsirea zborurilor potrivite și a soluțiilor pentru evitarea sau minimalizarea carantinei artiștilor, până la încropirea unui program artistic care să fie sub umbrela tematicii „atemporalității”, pe care am ales-o ca și concept la această a doua ediție.
Cu toate acestea, lipsa oricărei forme de predictibilitate ne testează puterea de adaptabilitate, nouă, tuturor organizatorilor.
Ce surprize ne pregătiți?
N-ar mai fi surprize dacă le anunțăm, însă în privința elementelor care vor atrage atenția participanților pot enumera atât conceptul vizual din primele două concerte, designul de lumini din sala de concert nou-descoperită în Iași în Aula Universității Tehnice „Gh. Asachi” și elementele de inovație tehnologică în industria pianelor din partea Steinway & Sons în dialogul online educațional de pe 17 martie.
Cum evaluați apetitul publicului românesc pentru muzica clasică în contextul pandemiei? A scăzut, sau, din contră, a crescut mulțumită noilor oportunități digitale?
Salut oportunitatea digitală ca soluție de avarie în contextul pandemic.
Consider însă că ea nu sprijină îndeajuns calitatea actului artistic live, mai ales atunci când el este împachetat în formula tradițională de prezentare din sala de concert.
În sală energia este palpabilă – invit pe fiecare curios să asiste o singură dată în primele rânduri din public în timpul unei simfonii de Șostakovici, spre exemplu, și va înțelege consumul de emoții și energii care are loc pe scenă și transmiterea lor către public.
Ori, în online acest lucru este mult mai fad și trebuie susținut de o producție artistică foarte diversă și care să pluseze la dinamismul muzicienilor.
Suntem ferm convinși că acesta este și unul dintre plusurile pe care le propunem la Classix – calitatea producțiilor din această ediție hibrid a festivalului.
Credeți că un ”pașaport de vaccinare” pentru acces la evenimente ar fi binevenit și în România?
Cred că sunt oameni mult mai în măsură să estimeze efectele benefice sau nocive ale acestui „pașaport”.
Eu pot doar să sper că împreună cu mediul științific vom găsi cea mai bună soluție pentru a renaște viața culturală.
Ce mesaj aveți pentru iubitorii de muzică clasică care vă urmăresc?
Un mesaj de recunoștință – că ne îmbrățișează cu suportul și interesul pe care îl manifestă față de activitatea noastră, și unul de speranță – că noi, la Classix 2021, reuși să îi inspirăm în continuare. Și offline, și online.
Citește și:
