Lucian Broscățean, curatorul secțiunii de fashion la Romanian Design Week 2023: ”Fiecare ediție RDW este un nou capitol dintr-un volum dedicat conexiunilor necesare începutului de secol 21”
Sub tema Connections, cel mai mare festival dedicat industriilor creative, Romanian Design Week, organizat de The Institute și prezentat de UniCredit Bank, va avea loc anul acesta între 12 și 28 mai. Expoziția centrală va reuni cele mai recente lucrări ale creativilor locali din categoriile: arhitectură, design interior, modă, design grafic, ilustrație și design de produs. Am stat de vorbă cu designerul Lucian Broscățean, unul dintre curatorii secțiunii de fashion a festivalului, despre relația lui strânsă cu Romanian Design Week, ajuns la a 11-a ediție, nevoia de mentorat și networking în industriile creative, direcțiile comune pe care le-a observat la noua generație de designeri locali, dar și despre traseul său profesional și tendințele globale din modă de la ora actuală.
Lucian, uitându-te în urmă la parcursul tău și la evenimentele importante care te-au validat ca designer de succes (Mercedes-Benz Berlin Fashion Week, International Fashion Showcase la London Fashion Week, MQ Vienna Fashion Week), cum crezi că te-a ajutat faptul că te-ai conectat la lumea modei internaționale?
De-a lungul celor peste 20 de ani de când activez în lumea modei (premiul „Levintza prezintă” din 2001 a marcat descoperirea mea și prima validare profesionistă) sunt recunoscător pentru experiențe naționale și internaționale care m-au impulsionat, ambiționat și au devenit un fel de simbolică hartă a traseului personal.
În 2019, când Nathalie Doucet – Președintele Fundației Arts of Fashion – m-a invitat să fac parte din juriul semifinalei concursului internațional, după ce cu o decadă înainte fusesem unul dintre câștigători, a fost un moment în care am realizat, din nou, ce înseamnă mentoratul și networking-ul. Nathalie Doucet a urmărit traseul meu profesional și după mulți ani a considerat că sunt eligibil să fiu jurat la Muzeul Yves Saint Laurent din Marrachech, în Maroc, locul semifinalei. Dânsa este un mentor, la fel cum este Sarah Mower de la British Fashion Council și Vogue, pe care am cunoscut-o în cadrul International Fashion Showcase.
Ce vreau să subliniez cu aceste două exemple relevante, e că acea „conectare la lumea modei internaționale” nu a fost doar punctuală sau contextuală, ci a generat relații profesionale durabile, bazate pe respectul, aprecierea și recunoștința pe care le am pentru astfel de experți. La fel s-a întâmplat și cu profesioniști ai modei românești, care au avut și au un impact important asupra multor proiecte la care lucrăm împreună.
Din postura de Director al Departamentului Modă-design vestimentar al UAD Cluj-Napoca unde predai din 2008, ce încerci să le transmiți studenților și cu ce e important să plece de pe băncile facultății?
Din 2004, de când am intrat ca student la Departamentul Modă-design vestimentar, UAD Cluj-Napoca, m-am implicat, ca voluntar, în multele acțiuni extra-curriculare, inclusiv participări la fashion week-uri, festivaluri, expoziții. Unde era nevoie de mine, mă implicam cu drag. E de menționat că puține task-uri erau glamorous – multe fiind legate de partea logistică și de organizare.
Traseul meu profesional din lumea modei a mers în paralel cu activitatea didactică pe care o desfășor de 15 ani, din 2008.
„Mindset-ul principal este cum să transformăm pasiunea pentru modă în job-uri profesioniste.”
De-a lungul timpului, alături de echipa Departamentului și mai ales de Prof.dr. Elena Basso Stănescu, am fost preocupați de cum putem să construim o platformă de lansare și promovare pentru studenți și masteranzi. Traseul lor profesional de după momentul absolvirii e la fel de important ca felul în care petrec anii studenției.
Fiecare cadru didactic dedică timp pentru o continuă formare profesională și o adaptare la noile cerințe ale industriei modei.
Mindset-ul principal este cum să transformăm pasiunea pentru modă în job-uri profesioniste.
Pe lângă aptitudinile tehnice (în ultimii ani se pune din ce în ce mai mult accentul pe dobândirea de skill-uri) e important să învețe să lucreze în echipă, să folosească corect și aplicat referințele culturale de la cursurile teoretice, să facă internship-uri și practică în ateliere specializate și în fabrici de confecții.
Rolul meu ca Director al Departamentului Modă-design vestimentar este în primul rând axat pe nevoile studenților, masteranzilor și cele ale colectivului. Încerc să găsesc soluții la probleme astfel încât să se traseze un sens evolutiv. Acorduri de Parteneriat cu importanți reprezentați ai industriilor creative ne ajută să dezvoltăm Departamentul.
Pentru ediția 2023 a Romanian Design Week București, ești curator al secțiunii de Fashion, alături de Julian Roberts și Mari Bendeliani. Cum au fost participanții de anul acesta? Ai observat o direcție comună sau o tendință care ți-a atras atenția?
Am fost onorat de invitația echipei RDW de a fi curator al acestei ediții, alături de doi experți pe care îi apreciez – Julian Roberts și Mari Bendeliani. Pe Julian l-am cunoscut la Londra, acum aproape o decadă, când am participat la International Fashion Showcase.
Participând la majoritatea edițiilor RDW, în calitate de designer invitat sau selectat prin Call for Projects, am înțeles cum funcționează întregul context. Acum a trebuit să văd lucrurile în perspective diferite. M-am bucurat să vizionez portofoliile unor designeri români pe care îi stimez și să descopăr/redescopăr nume din noile generații.
Direcția comună e dată de o constantă preocupare pentru generarea unor produse responsabile și durabile.
În mai, în Expoziția Centrală din Piața Amzei, alături de proiecte de la celelalte secțiuni, vor fi expuse produsele vestimentare ale designerilor selectați, într-un display inovativ conceput de Attila Kim.
Totodată, pe site-ul https://romaniandesignweek.ro/ se pot vedea proiecte din cadrul secțiunilor RDW.
S-a schimbat felul în care purtăm hainele în ultimii ani? Cum se reflectă crizele globale (pandemie, război, climate change) în hainele pe care alegem să le purtăm?
Moda, ca seismograf, răspunde la schimbările din mediile socio-culturale. Am apreciat implicarea multor branduri importante în proiecte umanitare și în găsirea unor soluții pentru diferite contexte. Empatia și umanitatea fac diferența, întotdeauna!
În altă ordine de idei, multe branduri și-au dezvoltat, în ultimii ani, linii de homewear și produse care pun accentul pe confort, ergonomie.
La toate acestea, există și un contrapunct dat de estetici sofisticate, care sunt ca un fel de evadări din lumea măcinată de crize. Moda este și despre vise, visuri, proiecții, escapism, etc.
Se vorbește mult de responsabilitate, sustenabilitate în modă, care se numără printre cele mai poluatoare industrii. Simți că anumite case de modă sau designeri/creatori au început să își asume această responsabilitate? Ne poți da câteva exemple?
E un subiect pe cât de actual și delicat, pe atât de „manipulat” și exploatat în campanii de „greenwashing”. Sigur că sunt și exemple de bună practică, dar acelea sunt intrinsec legate de întregul proces creativ și tehnic din spatele unui produs.
Pe platformele de social media, Lidewij Edelkoort promovează, constant, astfel de exemple de branduri.
Christopher Raeburn, Stella McCartney, Marine Serre, Prada – cu linia Re-Nylon, Loewe de Jonathan Anderson sau Nike în colaborare cu Ancuța Sarca – sunt exemple de asumare a acestei responsabilități și de realizare a unor produse inovative, care implică reciclarea și upcycling-ul.
Ce înseamnă pentru tine Conexiuni, tema acestei ediții RDW?
Romanian Design Week a fost și este despre „conexiuni”. Cum se pot conecta oameni creativi, idei, trasee, cum se pot realiza punți de legătură între universități și industrie. Tema pare a fi profund legată de un constant storytelling al echipei RDW, fiecare ediție fiind un nou capitol dintr-un volum dedicat conexiunilor necesare începutului de secol 21.
O puternică „conexiune” s-a creat, în timp, între The Institute – Romanian Design Week –
Diploma – Cartierul Creativ și diferite comunități.
Ce vezi pentru viitorul modei și al designului vestimentar?
E important să învățăm din greșelile trecutului sau ale prezentului, să fim deschiși spre schimbare, evoluție, spre găsirea de soluții – nu crearea de noi probleme.
Dar astfel de aspecte se pot lega și de alte domenii, nu?
Lucian, ce consideri că va fi mereu o sursă de inspirație pentru creațiile tale? Ne poți da niște exemple de epoci, curente, locuri care încă te inspiră?
Istoria artei și istoria costumului sunt două dintre cele mai importante surse de inspirație. În funcție de proiectul la care lucrez, mereu mă imersez, în partea de documentare, în diferite epoci, etape, estetici.
Pentru colecțiile personale câteva repere țes identitatea vizuală: pe de o parte estetica costumelor tradiționale din Mărginimea Sibiului și a hainelor monahale de la mănăstirile din Bucovina, iar pe de altă parte sofisticarea hainelor din sec. al XIX-lea și eleganța modei interbelice.
„Cartea roșie” a lui C.G. Jung, romane scrise de James Joyce, Virginia Woolf, Krasznahorkai László, filme regizate de Ingmar Bergman, Luchino Visconti, Yasujirō Ozu, Tarr Béla – sunt câteva referințe culturale prezente în „thinking process-uri” ale proiectelor personale.