Un român a obținut o decizie istorică a CJUE: Angajatorul e obligat să plătească ochelarii salariatului

Un român a obținut o decizie istorică a CJUE: Angajatorul e obligat să plătească ochelarii salariatului

Un angajat al Serviciului pentru Imigrări Cluj a obţinut o decizie istorică a Curţii de Justiție a Uniunii Europene: Angajatorul trebuie să cumpere sau să ramburseze costul ochelarilor de vedere pentru angajații care lucrează la calculator.

CJUE a decis recent că ochelarii de vedere destinați celor care lucrează cu un monitor trebuie furnizați lucrătorilor de către angajator sau acesta să ramburseze cheltuielile aferente. Asta însă nu se poate face prin plata unui spor general la salariu, scrie Vedem Just, care a analizat hotărârea CJUE.

ADVERTISING

Curtea a stabilit că articolul 9 din Directiva 90/270/CEE are ca obiectiv protejarea ochilor și a vederii angajaţilor.

Ca urmare, Curtea a decis:

  • Prin „aparate de corecție” se înțelege nu doar ochelarii, ci și alte tipuri de aparate susceptibile să corecteze sau să prevină dificultățile vizuale;
  • Dificultățile vizuale care conduc la dreptul unui angajat de a beneficia de un aparat de corecție special nu trebuie să fi fost cauzate în mod necesar de lucrul la monitor;
  • Ochelarii nu trebuie să fie utilizați exclusiv la locul de muncă sau în exercitarea unor sarcini profesionale;
  • În legea națională se poate prevedea că lucrătorul poate alege fie să obțină direct de la angajatorul său un aparat de corecție special, fie să suporte el costul și să obțină apoi rambursarea de la angajator;
  • Un spor general la salariu, plătit în mod permanent pentru condiții grele de muncă, nu acoperă cheltuielile suportate de lucrătorul în cauză pentru o asemenea achiziție.
ADVERTISING
FĂRĂ SCURTĂTURI. Ajungem departe

Cum s-a ajuns aici

Cel care a obţinut această decizie istorică este un român angajat la Serviciul pentru Imigrări Cluj. TJ și-a pus ochelari de vedere pentru că lucra la calculator şi a cerut angajatorului să-i ramburseze costul (vreo 530 de euro), pentru că nu este acoperit de asigurarea medicală publică. Serviciul pentru Imigrări a refuzat, iar angajatul l-a dat în judecată la Tribunalul Cluj, unde a pierdut.

TJ a formulat recurs la Curtea de Apel Cluj, care a sesizat CJUE, cu întrebări despre noțiunea de „aparate de corecție speciale”, care figurează la articolul 9 din Directiva 90/270. Instanța din Cluj a ridicat și problema dacă obligația de a pune la dispoziția angajaților care fac dovada necesității acestora aparate de corecție speciale e îndeplinită prin acordarea unui spor la salariu.

ADVERTISING

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇