Din cauză că Guvernul a luat măsurile anti-coronavirus din birou, fără să țină seama de realitatea din teren, românii care trec prin Aeroportul Henri Coandă riscă să contracteze virusul. Iată unde sunt problemele, dar și ce s-ar putea face pentru rezolvarea lor.
Guvernul a decis în cursul primăverii că zborurile dinspre și spre România nu se pot relua decât dacă pe aeroporturile noastre pasagerii vor fi triați epidemiologic și vor respecta anumite reguli.
Aceste reguli au fost stabilite prin intermediul mai multor acte normative. Spre exemplu, OUG 11/2020 prevede că triajul la frontieră este făcut de medicii Direcțiilor de Sănătate Publică sau de medici detașați la aceste Direcții.
Iar printr-un ordin comun al Ministerelor Transporturilor și Sănătății și publicat în Monitorul Oficial pe 16 mai s-au stabilit și alte norme de prevenire a răspândirii noului coronavirus.
Spre exemplu, s-a decis ca pasagerii să rămână cât mai puțin timp în interiorul terminalului. Iar în perioada în care sunt, totuși, nevoiți să stea în interior, să poarte măști și să nu se apropie la mai puțin de 1,5 metri unii de ceilalți.
În teorie, totul sună bine. Din păcate, odată puse în practică, măsurile s-au dovedit mai mult de formă. Au redus riscul de îmbolnăvire, dar nu pe cât ar fi trebuit.
Iată cum se face acum trierea pasagerilor pe Aeroportul Henri Coandă și care sunt marile probleme ale sistemului.
Parcursul pasagerilor până la poarta de îmbarcare. Când e ineficient filtrul medical
Detalii despre modul în care sunt triați și îndrumați pasagerii spre porțile de îmbarcare la Aeroporul Henri Coandă a oferit pentru SpotMedia.ro purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale de Aeroporturi București (CNAB), Valentin Iordache.
”Odată ajunși la aeroport, pasagerii se prezintă la corturile din preajma terminalului. Acele corturi sunt un fel de umbrare, să le spunem așa. Sunt deschise, fără pereți. Nu există opțiunea ca pasagerii să meargă direct la terminal. Trebuie să se prezinte la corturi.
Acolo e zona de grupare. Pasagerii găsesc de cumpărat măști și dezinfectant, dacă nu și-au luat de acasă.
Sunt împărțiți de personalul aeroportului în grupuri de câte 50. Iar în aceste grupuri de 50, pasagerii vin la terminal, dar numai după ce s-a anunțat deschiderea check-in-ului pentru zborul lor.
La intrarea în terminal, medicii de la aeroport le iau pasagerilor temperatura. Avem în permanență două echipe formate din medic, asistentă și brancardier pe tură (dar uneori medicii intervin de urgență la diverse cazuri care nu au legătură cu Covid - 19 - n.red.).
Dacă există pasageri cu febră mai mare de 37,3 grade, atunci se trece la consult medical al respectivelor persoane și se apelează și la personalul Direcției de Sănătate Publică (DSP) prezent pe aeroport.
Într-o astfel de situație, medicii decid: este pacientul suspect de Covid 19 sau are febră din alte motive, existând posibilitatea ca el să își continue călătoria? Decizia este a medicilor”, a explicat Valentin Iordache.
Acestă măsurare a temperaturii este singurul test medical prin care trec, în aeroport, pasagerii sosiți pentru îmbarcare.
E un filtru complet ineficient în identificarea bolnavilor asimptomatici. Ba chiar riscă să nu-i depisteze nici măcar pe cei care – din dorința de a nu-și pierde zborul – au luat medicamente care să le scadă febra, cu puțin înainte de sosirea la terminal.
În interiorul terminalului, pasagerii merg, în șir indian, spre check-in. Dacă check-in-ul nu s-a deschis, pasagerii nu intră în terminal.
”În interior se difuzează, prin sistemul de sonorizare, din două în două minute, anunțuri cu privire purtarea măștii și păstrarea distanței sociale. Pe podea sunt lipite, pe traseul pasagerilor, stickere care să le indice pasagerilor să păstreze distanța de 1,5 metri între ei.
Colegii mei din aeroport le amintesc așa cum pot - verbal și prin semne – pasagerilor să nu se îngrămădească. Dar nu putem da noi amenzi. Noi administrăm infrastructura aeroportului, nu suntem o autoritate care să dea amenzi.
Cu toate astea, păstrarea distanței de 1,5 metri ține, înainte de toate, de pasageri. Pe 1 iulie am avut 10.000 de pasageri.
Și asta înseamnă un sfert din traficul normal unei zile de vară. Traficul va crește. Și cu toții ne dorim să crească. Dar nu putem atenționa fiecare pasager în parte să păstreze distanța”, a mai spus Valentin Iordache.
Ulterior - pe traseul până la poarta de îmbarcare – pasagerii poartă în continuare mască și au acces la dispensere cu dezinfectant. Dar nu mai sunt supuși niciunui filtru medical.
La sosire se creează aglomerație. Iar lucrurile riscă să scape de sub control curând
Și pasagerii care debarcă pe Aeroportul Henri Coandă sunt triați.
Purtătorul de cuvânt al CNAB, Valentin Iordache, a precizat că în a doua jumătate a lunii iunie, la Aeroportul Henri Coandă s-a instalat un cort mare prin care treceau pasagerii abia debarcați, înainte de a intra în terminal.
”S-a renunțat la idee după numai câteva zile. Spațiul respectiv nu putea fi climatizat și ventilat așa cum ar trebui, iar când ploua mai intra și apă în el. S-a ales o soluție alternativă”, a precizat sursa citată pentru SpotMedia.ro.
Alternativa este un spațiu din terminal suficient de mare pentru a găzdui circa 200 de persoane.
”Pe întreg traseul de la intrarea pasagerilor în terminal și până la punctul de verificare al DSP – vorbim despre o distanță de câteva sute de metri – sunt marcajele pe pardoseală, care să îi ajute să păstreze distanța de 1,5 metri.
Se pot forma acolo două rânduri paralele, de la intrare până la filtrul DSP și se poate asigura distanțarea.
Problema este capacitatea scăzută de procesare a filtrului DSP. Oamenii de acolo își fac treaba foarte bine. Dar sunt numai doi. Ei trebuie să facă un miniinterviu cu pasagerul debarcat. Trebuie să verifice declarația acestuia pe proprie răspundere și să o semneze, apoi să o ștampileze.
Am pus noi la dispoziție o imprimantă, pentru că unii dintre pasageri completează declarația online, dar trebuie să o și tipărească, pentru a fi semnată și ștampilată.
Per total, miniinterviul și prelucrarea documentului durează cam un minut per pasager. Pare puțin, dar în realitate este extrem de mult, din cauză că pasagerii nu debarcă în număr redus, câte unul, câte doi sau câte 50. Vin și câte 200 (în condițiile actuale, de trafic redus – n.red.). Iar asta înseamnă că un pasager ar putea sta la coadă, până să treacă de filtrul DSP, chiar și o oră.
Nu toți respectă distanțarea. Oamenii au tendința de apropiere. Și veți spune: păi au stat în spațiu închis cu ceilalți și în avion. Da, dar înainte de filtrul DSP pot aștepta în același spațiu închis alături de oameni care au sosit și cu alte avioane.
Sunt obligați să stea cu toții acolo pentru perioadă destul de îndelungată”, a mai spus Valentin Iordache.
Acesta a mai precizat că - în condițiile în care la ghișeele de control al documentelor de la frontieră pot veni până la 12 ofițeri simultan - CNAB a solicitat și DSP să își suplimenteze personalul. Problema este că DSP nu are personal în plus.
Din păcate, pasagerii care sosesc în Aeroportul Henri Coandă postează pe rețelele de socializare imagini care arată că la cozile de la Sosiri nu se respectă deloc normele anti Covid 19.
SpotMedia.ro a solicitat DSP București informații cu privire la modalitatea în care ar putea suplimenta personalul de la aeroport. De asemenea, am cerut DSP Ilfov (de vreme ce aeroportul e pe teritoriul județului vecin - n.red.) dacă poate ajuta la suplimentarea personalului de la aeroport.
Dacă instituțiile vor răspunde, vom reveni cu detalii.
Valentin Iordache spune că ar fi de mare folos ca pasagerii să nu mai fie obligați să își tipărească declarația pe proprie răspundere și să nu o mai dea la semnat și ștampilat.
”Cred că, dacă se va păstra acest filtru (Guvernul se pregătește să depună în Parlament o modificare la măsurile privind pandemia - n.red.), s-ar putea găsi și o soluție de secol XXI, să spunem”, a precizat Valentin Iordache pentru SpotMedia.ro.
În plus, mai spune purtătorul de cuvânt al CNAB, n-ar fi necesar ca pasagerul să scrie, de mână, pe o declarație tipărită, ce traseu a urmat până la București. Datele există deja în format electronic, în bazele de date ale companiilor aeriene.
Așa că tot ce ar trebui ar fi o modalitate de a le culege direct din sistemele electronice. În acest fel, ar fi și mai ușor de verificat.