În condițiile în care va trebui să achite o factură dublă pentru termoficare fără niciun sprijin de la Guvern, Nicușor Dan a somat toate partidele politice din Consiliul General să spună ce cheltuieli vor să se taie, astfel încât primăria să nu intre în incapacitate de plată.
Iată cum se vor împărți banii Capitalei, în anul care vine, cât ar ajunge fără nicio reformă, dar și ce cheltuieli s-ar putea tăia, în perioada imediat următoare.
În mod curent, Primăria Capitalei își cheltuiește jumătate din cele 4 miliarde de lei pe care le încasează anual pentru a subvenționa transportul în comun de suprafață și sistemul centralizat de termoficare.
Cu restul banilor trebuie să acopere și alte cheltuieli și să facă și investiții.
În acest an, însă, pe fondul scumpirilor gazelor naturale și intenției administrației de a recunoaște integral prețul gigacaloriei, cheltuiala pentru subvenționarea termoficării se dublează. Așa că, în loc să achite în jur de 1 milard de lei pentru subvenții, PMB va trebui să plătească aproape 2 miliarde de lei.
În această situație, PMB va mai rămâne cu un singur miliard de lei, ca să susțină spitalele și instituțiile de cultură din subordine și să mai facă și investiții.
Nicușor Dan a susținut că PMB poate da 100-200 de milioane de lei în plus pentru termoficare, dar restul banilor trebuie să provină din alte surse. A propus scumpirea gigacaloriei pentru populație, dar n-a avut sprijin politic pentru a o pune în practică.
În plus, primarul general a cerut Guvernului 958 de milioane de lei pentru plata termoficării, bani care să fie prevăzuți în legea bugetului de stat. Parlamentul a adoptat însă joi un buget care nu prevede niciun leu din suma cerută de Nicușor Dan.
În context, printr-un mesaj pe Facebook, primarul general a chemat reprezentanții tuturor partidelor politice reprezentate în Consiliul General al Municipiului București (adică PSD, PNL, USR și PMP) să spună de unde vor să se taie bani, pentru ca PMB să poată continua să asigure serviciile publice.
„Ținând cont de această situație, invit fiecare din partidele cu reprezentare în Consiliul General al Capitalei să vină cu o propunere concretă de buget local. Mai direct și mai simplu spus, să arate clar de unde și cât să tăiem. La urma-urmei, CGMB va trebui să voteze bugetul Capitalei, așa că rog grupurile politice să propună direct acest buget și să-și asume tăierile necesare”, a scris Nicușor Dan pe Facebook.
Cum se finanțează primăria condusă de Nicușor Dan și de ce nu ajung banii
Taxele locale pe care le plătesc bucureștenii nu ajung în conturile Primăriei Generale, ci în cele ale primăriilor de sector. În schimb, instituția condusă de Nicușor Dan încasează, pe lângă venituri proprii, din chirii, cote din impozitul pe venit realizat la nivel local. Acești bani vin de la Guvern.
Consilierul general Andrei Rigu (USR) a explicat, într-o postare de Facebook, cum se împart banii din impozitul pe venit între PMB și primăriile de sectoare. Potrivit cifrelor prezentate de Rigu, an de an, sectoarele primesc mai mulți bani, iar PMB încasează mai puțini.
„Banii din impozitul pe venit pe care îi va primi Bucureștiul în 2022 se alocă astfel:
a) o cotă 50% pentru bugetul local al municipiului București;
b) 1.500 lei/locuitor/an, pentru bugetele locale ale sectoarelor municipiului București;
c) diferența se repartizează sectoarelor municipiului București direct proporțional cu impozitul pe venit estimat a se realiza pe raza fiecărui sector.
În 2021 alocarea a fost astfel:
a) 50% pentru bugetul local al municipiului Bucureşti;
b) 1.150 lei/locuitor/an, pentru bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
c) diferenţa se repartizează sectoarelor municipiului Bucureşti direct proporţional cu impozitul pe venit estimat a se realiza pe raza fiecărui sector.
În 2020:
a) 50% pentru bugetul local al municipiului Bucureşti;
b) 1.000 lei/locuitor/an, pentru bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
c) diferenţa se repartizează sectoarelor municipiului Bucureşti direct proporţional cu impozitul pe venit estimat a se realiza pe raza fiecărui sector.
În 2019:
a) 49% pentru bugetul local al municipiul București;
b) 1.250 lei/locuitor/an, pentru bugetele locale ale sectoarelor municipiului București în completarea veniturilor proprii ale acestora (....)
În ultimii ani s-a realizat o scădere a sumelor alocate Municipiului București, o creștere a sumelor alocate sectoarelor și, foarte important, o creștere a cheltuielilor Primăriei Capitalei prin înființarea de companii municipale, creșterea organigramei, creșterea bugetului pentru evenimente, creșterea bugetului pentru diverse stimulente și indemnizații” , a scris Rigu pe Facebook.
Pentru mai multe date, puteți consulta postarea consilierului general USR:
Potrivit lui Rigu, dacă nu se schimbă nimic, PMB va rămâne fără bani cel mai târziu la mijlocul anului viitor.
Problema este că, în timp ce Primăria Capitalei trebuie să asigure serviciile publice majore, unele primării de sector cheltuiesc banii inutil. Spre exemplu, primăria Sectorului 3 condusă de Robert Negoiță schimbă bordurile pe care le-a pus în anii anteriori cu unele fabricate de o societate edilitară.
Liberalii au spus de unde vor să taie bani, înainte să-i întrebe Nicușor Dan
Miercuri, 22 decembrie, PNL București a ținut o conferință de presă. Președintele filialei, Ciprian Cicu a susținut că, din păcate, Nicușor Dan încă n-a început marile reforme promise în campania electorală. Iar în aceste condiții, a spus Ciucu, primarul general nici n-are cum să ceară sprijinul Guvernului, fără să arate că eficientizează instituția pe care o conduce și că reduce cheltuielile.
Iar prim vicepreședintele PNL București, Cătălin Deaconescu, a prezentat modalitățile propuse de liberali pentru a economisi banul public.
„Pe structura aparatului de specialitate al primarului general, numit în mod comun primărie, noi, consilierii generali, nu avem drept de iniațiativă. De aceea, pe acest segment, îl rugăm pe primarul general să vină cât mai curând cu proiectul de reorganizare.
Noi am cerut tăierea cu cel puțin 25% a funcțiilor publice generale și tăierea cu cel puțin 35% a funcțiilor publice de conducere din PMB. Avem o armată întreagă de funcționari care la orice fel de analiză nu-și justifică existența.
Sunt și profesioniști acolo, dar sunt și suficienți alții care trăiesc de pe urma celor care muncesc. Credem că o astfel de reformă, de restructurare a aparatului, aducându-l la 800 – 850 de peroane de la 1.270 câte are acum e ușor de realizat în câteva luni. Și așteptăm propunerea primarului general.
Se cheltuiesc peste 150 de milioane de lei pe salariile acestor funcționari. Și credem că 50 de milioane de lei pot fi economisite odată cu restructurarea”, a declarat Cătălin Deaconescu.
Prim-vicepreședintele PNL București a prezentat și o serie de reforme pe care liberalii din CGMB vor să le inițieze, până când Nicușor Dan va reuși să își reformeze primăria.
„Până decide primarul general să vină cu proiectul, noi propunem un alt proiect de comasare a subordonatelor CGMB. Aici avem noi, Consiliul, drept de reorganizare.
Între aceste instituții, sunt unele înființate în mandatul trecut doar pentru a satisface anumite interese și pentru a crea sinecuri. Sunt centre culturale, centre pentru seniori și centre pentru tineret.
Vorbim aici despre activități care se desfășoară și la nivelul sectoarelor și pe care nu mai are sens să le dublezi la nivelul administrație Primăriei Generale. Poți păstra la nivelul acesta partea de strategie, dar fără să dublezi atribuții.
În maxim 3 luni putem face această reformă (comasare de instituții și desființare de posturi – n.red.). Și putem economisi, în primă fază, 70 de milioane de lei anual. Iar după implementarea totală a reformelor propuse de noi, economia va fi de 200 de milioane de lei anual.
Asta, despre tăieri de cheltuieli. Pe zona de optimizare a veniturilor, o mare deficiență a Municipiului Bucureşti este că nu reușește să genereze venituri cu patrimoniul său imobiliar.
Îi cerem primarului general să demareze o reformă la nivelul fondului imobiliar, astfel încât veniturile din închirieri și concesionări să fie la un nivel acceptabil. Nu se poate să stăm pe un patrimnoiu de miliarde de lei, dar să ținem spații nefolosite și să încasăm doar câteva milioane de lei din chirii”, a precizat Cătălin Deaconescu.