Pentru al doilea an consecutiv, România urcă o poziție și ajunge pe locul 43 în clasamentul mondial privind Indicele de Progres Social 2022, care evaluează calitatea vieții și bunăstarea socială din 169 de țări, întocmit de organizația nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte.
Anul acesta, țara noastră nu mai este pe ultimul loc din rândul statelor membre ale Uniunii Europene, situându-se pe penultima poziție, înaintea Bulgariei, care se clasează pe locul 44, informează Economedia.
În clasamentul mondial, România înregistrează 76,89 de puncte din 100, un scor ușor mai scăzut față de anul precedent, dar care o plasează în rândul țărilor din a doua categorie (după ce anul trecut s-a regăsit printre țările din a treia categorie), după Barbados, Argentina și Ungaria.
Cum se fac calculele
Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a locuitorilor din 169 de țări, pe baza analizei a trei dimensiuni principale.
Se acordă un punctaj pentru elementele ce țin de:
- nevoile de bază – hrană și îngrijire medicală de bază, apă și salubritate, locuință și siguranță personală.
- bunăstare – accesul la educație de bază, accesul la informații și comunicații, sănătatea și bunăstarea, calitatea mediului.
- oportunități – drepturile personale, libertatea personală și de alegere, incluziunea, accesul la educație avansată.
În baza punctajului acordat, țările din clasament sunt grupate în șase categorii, în mod descrescător.
"Cu toate că traversăm o perioadă dominată de pandemia de COVID-19, de provocări legate de schimbările climatice și de turbulențe economice și politice, calitatea vieții și bunăstarea socială s-au îmbunătățit la nivel mondial, chiar dacă cu doar 0,37 puncte comparativ cu anul trecut. Însă studiul atrage atenția că este posibil ca anul viitor să vedem pentru prima dată un regres al indicelui de progres social", a spus Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.
"Și avansul României este mai degrabă lent, dar cred că ar putea accelera, dacă am reuși să valorificăm punctele forte ale țării noastre, precum poziția geografică și resursele naturale, forța de muncă competitivă, competențele tehnice și infrastructura de date, politicile fiscale care susțin creșterea și fondurile europene semnificative, prin creșterea investițiilor în educație, sănătate, infrastructură și în cercetare și dezvoltare", a adăugat Reff.
România, cu plusuri și minusuri
În toate cele trei categorii analizate, țara noastră înregistrează un ușor progres în clasamentul mondial comparativ cu anul trecut privind nevoile de bază (locul 40), urcând o poziție, dar și o scădere, coborând o poziție, pentru elemente care țin de oportunități (locul 46) și bunăstare (locul 51).
Cele mai bune scoruri ale României:
- hrana și îngrijirea medicală de bază și locuința (ambele pe locul 34)
- siguranța personală (locul 35)
- accesul la comunicații și informații (locul 36)
- accesul la educație avansată (locul 44).
Punctajele mai slabe ale României:
- sănătatea și bunăstarea (locul 81)
- apa și salubritatea (locul 70)
- accesul la educația de bază (locul 65).
Țările nordice sunt în fruntea clasamentului
În 2022, Norvegia, Danemarca și Finlanda sunt pe primele locuri. Pe ultimele se află Ciad, Republica Centrafricană și Sudanul de Sud.
Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt în primele două categorii ale clasamentului mondial, iar Danemarca (2), Finlanda (3), și Suedia (6) au un nivel ridicat al calității vieții.
Dintre statele din regiunea Europei Centrale și de Est, cea mai bună poziție este ocupată de Estonia (18). Aceasta este urmată de Cehia (23), Slovenia (27), Lituania (29), Letonia (32), Croația (34), Slovacia (35), Polonia (39), Ungaria (42), România (43) și Bulgaria (44).