În unele oraşe franceze oamenii nu mai au voie să iasă noaptea din case. Măsura este menită să stăvilească pandemia de coronavirus, dar mulţi artişti şi proprietari de baruri sau restaurante se văd grav discriminaţi.
Aproximativ 30 de femei şi bărbaţi se întind seara pe treptele Operei Bastille din Paris. Apoi se face linişte. Ei se prefac morţi. Cameramani şi fotografi documentează acest performance, gândit ca protest împotriva efectelor interdicţiei de a mai ieşi noaptea pe străzi asupra sectorului cultural. Măsura a intrat în vigoare sâmbăta trecută şi va fi valabilă cel puţin o lună. Între orele 21 şi 6 dimineaţa, locuitorii Parisului şi altor opt oraşe din Franţa nu mai au voie să iasă din casele lor. Nemulţumiri masive nu se întâlnesc numai în rândul actorilor şi artiştilor.
"Suntem aici fiindcă vrem să salvăm sectorul cultural", spune pentru DW Isabelle Rougerie, care joacă în piesa "Betty's Family", pusă în scenă la Teatrul La Bruyère din Paris. "De fapt trebuia să începem spectacolele în iunie, dar din cauza pandemiei a trebuit să le amânăm până pe 22 septembrie. Acum trebuie iarăşi să le întrerupem. Interdicţia nocturnă este o catastrofă şi pentru noi actorii, dar şi pentru tehnicieni, scenarişti şi mai ales pentru teatre.
Şi asta deşi s-au respectat regulile de distanţare, dezinfectare repetată a mâinilor şi s-a purtat mască. "Nu a existat nicio înmulţire a infectărilor cu coronavirus în teatru", afirmă Isabelle Rougerie. "Nu înţeleg de ce biletele la teatru nu pot fi luate în considerare pentru a le permite spectatorilor să revină ceva mai târziu la casele lor. Noi trebuie să începem spectacolul la ora 20, fiindcă mai devreme nu vine nimeni."
Teatrul este "ca aerul de respirat"
Isabelle e susţinută de Sophie, care a sosit la demonstraţie venind cu trenul din Dunkerque, oraş aflat în nordul Franţei. "Eu mă duc foarte frecvent la spectacole şi nu-mi pot închipui viaţa fără ele. Pentru mine sunt ca aerul de respirat", spune profesoara de muzică, care nu doreşte să-şi divulge numele de familie. "Nu m-am simţit niciodată în primejdie într-o sală de teatru. A le închide nu este drept", a adăugat ea.
Străzile Parisului par părăsite, după ce francezii nu mai au voie să iasă din case (Foto&Video)
Preşedintele Emmanuel Macron a anunţat săptămâna trecută interdicţia de a mai ieşi din locuinţe în timpul nopţii fiindcă numărul infectărilor cu coronavirus a crescut razant în ultima vreme. Zilele trecute s-au înregistrat 32.000 de cazuri noi în interval de 24 de ore. "Trebuie să readucem numărul noilor infectări în jurul valorii de 3000 până la 5000 de cazuri zilnic. Numai într-o astfel de situaţie dispunem de capacităţile necesare pentru a face faţă", a declarat Macron în cursul unui interviu televizat.
De aceea, locuitorii din Paris, Aix-Marseille, Lyon, Lille, Toulouse, Montpellier, Grenoble, Saint-Etienne şi Rouen nu mai au voie noaptea să iasă din casă. Excepţie se face doar pentru programări urgente la medic sau citaţii în faţa justiţiei. Încălcarea interdicţiei se sancţionează cu o amendă de 135 de euro. Începând cu a treia încălcare a interdicţiei, amenda creşte până la 3750 de euro sau o pedeapsă de şase luni de închisoare. Această măsură urmează a fi extinsă pe o perioadă de şase săptămâni.
Franţa intră din nou în stare de urgenţă din cauza Covid
Un proprietar de local vrea să-şi păstreze clienţii fideli
Mircea Sofonea speră că această măsură va frâna suficient răspândirea COVID-19. El este epidemiolog la Universitatea Montpellier şi cercetează modul de răspândire a pandemiei de coronavirus. "Cele mai multe focare de infecţie apar la muncă, la şcoală, la universitate. Interdicţia de a ieşi din case în timpul nopţii afectează mai puţin economia decât un lockdown complet", adeclarat el pentru DW. "Dar dacă oamenii eludează regula, întâlnindu-se mai devreme, atunci unele oraşe se vor trezi iarăşi cu o interdicţie completă de a mai ieşi", a adăugat Sofonea. El s-a declarat însă optimist. "Rata de înmulţire este de aproximativ 1,3. Cu alte cuvinte, un infectat contaminează alte 1,3 persoane. "A readuce această valoare la mai puţin de unu este fezabil. Atunci epidemia ar fi din nou sub control", a explicat el.
Şi Sun, proprietarul restaurantului "Indian Connection", aflat pe legendara arteră comercială Rue de Lappe, colţ cu Place de la Bastille, încearcă să rămână optimist. Localul său este unul din puţinele care mai sunt deschise. Altminteri strada pare înfricoşător de pustie. Începând din 6 octombrie toate barurile au trebuit să închidă în capitală şi în alte oraşe declarate focare de răspândire a coronavirusului. "Atunci au închis şi multe restaurante fiindcă nu-şi mai acoperă costurile fixe. Mulţi oameni cred că şi localurile de pe strada noastră trebuie să fie închise", a declarat el pentru DW. "Dar eu voi ţine restaurantul deschis. Nu pot să înşel aşteptările clienţilor mei fideli", subliniază Sun.
Un "tsunami economic"
Dar nici pentru Sun nu este uşor. De la debutul pandemiei, cifra sa de afaceri s-a redus cu 80 la sută. Odinioară clienţii erau serviţi de cinci chelneri în total, acum sunt serviţi de şef şi de un singur chelner. Dar el speră că atunci când pandemia va trece, afacerea sa va înflori din nou. "De aceea cred că merită să rezist", a explicat el.
Foarte puţini proprietari de restaurant sunt la fel de optimişti, afirmă Marcel Benezet, membru al asociaţiei proprietarilor de hoteluri, baruri şi restaurante GNI. "Situaţia devine tot mai mult un tsunami economic", a avertizat el. "Cele mai multe restaurante realizează două treimi din încasări seara, iar de la debutul crizei, o treime din toate barurile, hotelurile şi restaurantele şi-au declarat deja falimentul."
Pentru DW el a menţionat că nu poate să înţeleagă de ce restaurantele nu au voie să rămână deschise, atâta timp cât personalul respectă un protocol sanitar foarte strict, cu măşti, soluţii dezinfectante şi distanţare fizică. "Dacă închidem la ora 21 nimeni nu se duce încă la culcare. Mai ales oamenii tineri îşi continuă petrecerea acasă, până în zori. Şi asta e mult mai periculos decât să stai la restaurant până la ora 23 şi apoi să te duci în pat", crede el. Într-adevăr tinerii au declarat presei că au de gând să-şi mute petrecerile la domiciliu pe durata interdicţiei.
Şi Nicolas Jérôme, un profesor de literatură în vârstă de 48 de ani, se îndoieşte de eficienţa noilor reguli. Ba chiar le consideră periculoase. "Noi francezii ţinem foarte mult la libertatea noastră individuală şi aceste măsuri sunt încălcate masiv. Eu aş fi preferat măsuri benevole fiindcă acum există riscul ca această supărare să se amplifice, mai ales în rândul tinerilor, şi să degenereze în proteste violente", a afirmat el, traversând în pas alert piaţa Place de la Bastille din Paris.