Country managerul Visa România, la Digital Shift: De la primul card emis în 1958 la Internet of Things, via România

Country managerul Visa România, la Digital Shift: De la primul card emis în 1958 la Internet of Things, via România

După 26 de ani de la emiterea primului card bancar românesc, country managerul Visa, Elena Ungureanu, a povestit, pe larg, la Digital Shift, cum a crescut, la noi, industria plăților fără numerar, dar și care sunt provocările prezentului, în domeniu.

citizen

Am aflat detalii despre ce pregătește Visa în domeniul criptomonedelor, dar și despre modalități uimitoare în care am putea plăti, în viitor, cu ajutor Internet of Things (IoT).

Istoria Visa a început în Statele Unite, în 1958. La acel moment, Bank of America a emis un card de credit numit Bankamericard, destinat americanilor din clasa de mijloc.

Conceptul de card pentru credit reînnoibil s-a bucurat de succes. Proiectul s-a dezvoltat dincolo de granițele Statelor Unite și s-a diversificat.

citizen

În 1976, a primit numele Visa, care sună la fel în orice limbă. Și care a contribuit la crearea unei identități a brandului furnizorului de acces la infrastructura de plăți.

La acest moment, Visa este prezentă în toată lumea, cu expecția Antarcticii.

Invitat la Digital Shift, country managerul Visa România a povestit cum a ajuns gigantul plăților fără numerar în România, dar și cum s-a dezvoltat piața noastră de profil în ultimul sfert de secol.

Începuturile au fost grele. Spre deosebire de croați și iugoslavi, românii n-au avut carduri, în comunism

citizen

„Practic primele contacte pe care reprezentanții Visa le-au avut în România au început în anul 1991.

De abia atunci erau reînființate băncile comerciale care voiau să înceapă activitatea de retail, deci cu persoanele fizice. Și evident, cardul e unul dintre principalele produse prin care consumatorul poate interacționa cu banca.

Prima bancă (din România) a devenit membră Visa în 1992. Au aderat ulterior, în perioada imediat următoare, încă 4-5 bănci. Am pornit la drum cu vreo 5 bănci (...) Însă a fost o perioadă în care a trebuit construită infrastructura. Noi n-am avut carduri, înainte de 1989. Nu aveam carduri de plată. N-am fost în situația Croației sau Fostei Iugoslavii, care au avut posibilitatea de a plăti cu cardul și în perioada comunistă.

La noi era ceva nou. Și a trebuit construită infrastructura. Au trebuit construite echipele. Oameni care să știe ce se întâmplă și cum să acționeze. Să facă produsele respective. Să poată face suport pentru clienți. Și prima dată s-a început în 1994 cu construirea rețelei de acceptare. Adică lucrul cu comercianții efectivi (...)

Și chiar dacă nu erau carduri, în 1994, se lucra cu comercianți gen: hoteluri, restaurante din industria turismului, unde veneau clienți din afară.

Aș face aici o paranteză. Și înainte de 1989, hotelurile și turismul în general accepta carduri pentru turiștii veniți din afară. Însă era o construcție foarte ciudată (a sistemului, prin ONT sau BTT, care lucrau cu niște bănci din afara țării. Iar perioada de decontare era de câteva luni de zile din momentul în care se făcea tranzacția, până când ajungeau banii înapoi”, a povestit Elena Ungureanu, la Digital Shift.

De la primul card, la cozile de la bancomat

„Primul card în România a fost în 1995. Era un card Visa Business, era denominat în dolari. Și ulterior au început celelalte carduri, denominate în lei, care au devenit produse de masă, în România, din 1998 (...)

Românii, în primul rând, nu erau obișnuiți să lucreze cu băncile și să își primească salariul în bănci. Cele mai multe dintre interacțiuni, până în 1995-1996 poate și după, erau cu CEC, care nu era bancă. Era o casă de economii și consemnațiuni. Adică, puteai să îți păstrezi economiile, dar nu oferea produsele pe care o bancă comercială ți le oferă.

Ce s-a întâmplat: în momentul în care cardurile în lei au fost disponibile, angajatorii au decis să ofere salariile direct pe carduri. Și practic așa s-a făcut bancarizarea în masă în România. Eu asta consider, chiar dacă nu este o bancarizare oficială. Dar foarte mulți și-au deschis primul cont în bancă pentru a-și lua salariul.

Au fost și părți bune și părți mai puțin bune. În primul rând, partea bună a fost că s-a făcut destul de repede. Câți salariați avem în România? În jur de 4-5 milioane. A fost un proces destul de rapid pentru un număr așa de mare de oameni. Partea mai puțin bună a fost că acest card a fost poziționat ca un înlocuitor de ghișeu. Nu mai primești salariul în ziua de 1 de la ghișeul întreprinderii, ci de la bancomat.

Și de aici și celebrele cozi de la bancomat de la începuturi. Dar, cum să zic? Ăsta a fost începutul. A fost greu. Dar în acest moment am ajuns în situația în care 80% dintre tranzacțiile cu cardul să fie plăți la comercianți. Numai 20% sunt retrageri la bancomat. Suntem pe calea cea bună. Mai avem multe de făcut, dar suntem pe calea cea bună”, spune Elena Ungureanu.

Românii au carduri, dar le folosesc mai puțin decât bulgarii, cehii și ungurii

La acest moment, românii au cam 19 milioane de carduri, iar numărul lor crește cu circa 4% pe an. Asta înseamnă că, statistic, fiecare român cu vârsta peste 14 ani deține mai mult de un card.

Cele mai multe dintre aceste carduri sunt de debit. Motivul - apreciază Elena Ungureanu - este că, judecând după comportamentul său de cumpărare, românul se simte mai în siguranță atunci când accesează un credit de consum decât atunci când cheltuiește banii de pe un card de credit.

Cardurile de debit sunt, însă, din ce în ce mai utilizate pentru plăți online, a precizat Elena Ungureanu. În mod normal, anual, suma cheltuită pentru plăți cu cardul la comercianți crește cu 15-20%. În timpul pandemiei, însă, creșterea a accelerat și a ajuns la circa 24-25%.

„Cred că (această creștere -n.red.) s-a datorat unei combinații de factori: situația pandemică, mesajele autorităților și entitățilior private și o mai bună educație legată de ceea ce poți să faci cu cardul și, în același timp, să îți protejezi banii de pe card.

Și într-adevăr, imediat după martie, aprilie 2020, autoritățile au început să dea aceste semnale și am auzit pentru prima oară la TV, în calupul de informații de interes public, recmandarea de a plăti cu cardul, din rațiuni de igienă.

De asemenea, și comercianții au aflat chiar la punctul de plată că este recomandat să plătești cu cardul. Erau mesaje peste tot. Ce ne mai demostrează faptul că a crescut valoarea tranzacțiilor în ultimele 19 luni este că odată ce un mesaj este repetat și vine din surse de încredere – adică de la autorități sau de la comerciantul unde îmi fac eu cumpărăturile, în mod repetat - de la bancă, pentru că și banca trimite mesaje cum să te protejezi și ce să faci cu cardul tău – mesajul este înțeles.

Iar mesajul nu se pierde în timp. Utilizatorul nu spune «Gata, s-a relaxat situația, pot să ies afară, deci nu mai folosesc cardul». Comportamentul utilizatorului se păstrează”, a mai spus country managerul Visa la Digital Shift.

Cu toate astea, românii plătesc mai puțin cu cardul. Iată de ce.

„În momentul de față, România are până în 275.000 de terminale. Asta înseamnă că avem vreo 16 terminale la mia de locuitori. Iar media europeană este de 33 de terminale la mia de locuitori. Practic, ne situăm la coada clasamentului european.

Celelalte diferențe țin de cât de utilizate sunt cardurile. Deci în momentul de față avem cam 60 de tranzacții la comercianți pentru fiecare card pe an. Iar media europeană este la 140 de tranzacții pe an. Dacă ne uităm la țările din jurul nostru – Ungaria, Bulgaria, Cehia – deci cele care au comportament similar din punct de vedere al plăților cu noi – ele ajung undeva la 100 de tranzacții pe card, pe an.

Aici concură două aspecte. Pe de o parte, faptul că rețeua de plăți nu este atât de dezvoltată (această dezvoltare se face pe cheltuiala băncii, de regulă. Iar banca pierde dacă terminalul POS e instalat, dar nu e și folosit - n.red).

Practic, avem oportuniți să plătim în București și în orașele mari cam peste tot. Dar pe măsură ce ne ducem spre orașele mai mici și mediul rural, aceste posibilități nu prea mai există. Deci – cum să zic – prima problema este că nu suntem suficient de dezvoltați din punct de vedere al rețelei de acceptare.

Al doilea aspect este că ne place, ca și națiune, destul de mult numerarul. Și este aici o singură cifră la care este suficient să ne uităm: gradul de penetrare a plăților cu cardul în totalul consumului privat al populației. Astea sunt informații publice. În momentul de față, la iunie, România era la 22%. Iar media europeană este mai mult decât dublu.

Dar la modalitățile de a face plăți – la plățile contactless – suntem fruntași la penetrarea acestora în totalul plăților face to face. La nivel global suntem fruntași”, a mai spus Elena Ungureanu.

Rețeua din România a fost ușor de adaptat la plățile contactless și pentru că este restrânsă. Într-o rețea vastă, noua tehnologie s-ar fi implementat cu prețuri mai mari și într-un ritm mai lent.

Când pune statul umărul, dezvoltarea e imediată. Ce ar trebui să mai facă

„Evident, orice măsură pe care autoritățile o iau în direcția dezvoltării plăților electronice, în general, este mai mult decât binevenită. Menționam mai devreme implicarea autorităților în mesajele de îndemn la plata cu cardul. Au contat.

Și avem nenumărate alte inițiative pe care le-aș enumera. Și anume aș vrea să vorbesc despre plățile online de taxe și impozite. Ghiseul.ro a pornit ca o inițiativă privată. Ulterior, o fost o inițiativă mixtă, cu ajutor din partea statului, prin Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).

Și acolo îți poți plăti taxele locale, impozitele. Și odată ce statul s-a implicat mult mai mult, în perioada pandemiei, și-a dat seama că este un instrument care e la îndemână ca să poți să colectezi mai mult. Și a adus mai multe entități pe platformă (...) conform datelor oficiale, numărul de tranzacții de taxe și impozite s-a dublat, în momentul în care autoritățile au pus umărul (...)

Un alt exemplu este transportul urban. În momentul de față, 18 orașe sau localități acceptă plata cu cardul contactless direct în autobuz. Nu trebuie să îți mai cumperi bilet, cumperi cu cardul și plătești. Este extrem de simplu și este exact ca orice tranzacție contactless. Și în București avem tehonologia, dar nu în toate autobuzele, ci doar în cele noi. Și la metrou. Și merge extraordinar.

În martie, am sărbătorit primul milion pe lună de tranzacții cu cardul Visa, în tranzit. Acolo unde statul se implică, reacția este imediată, se vede imediat”, spune Elena Ungureanu.

Contry managerul Visa crede și că statul ar putea face mai mult pentru a încuraja plățile fără cash, doar prin aplicarea unor legi deja în vigoare.

„Avem legea cash-back în România (...) Este o lege care își propune două lucruri: posibilitatea de a retrage de la comercianți numerar și este obligatorie acceptarea plății cu cardul de către comercianții care au activități de vanzare și unde cifra de afaceri este de peste 50.000 de euro pe an (...)

Însă, ce se întâmplă dacă un comerciat are cifră de afaceri de peste 50.000 de euro pe an și nu acceptă carduri? Nu se întâmplă nimic. Atât timp cât nu este urmărită implementarea legilor și nu se fac controale, probabil că nici nu vom avea acceptarea generalizată și ne va fi din ce în ce mai greu să ajungem la media aceea europeană de 33 de terminale la mia de locuitori. Dar care evoluează, nu stă pe loc”, spune Elena Ungureanu.

Ce se va întâmpla cu banii? De la numerar, la plata cu Mercedesul, prin Internet of Things

„Nu știu să spun dacă vom mai avea sau nu vom mai avea numerar, în viitor. Însă un lucru este cert: ne îndreptăm într-o direcție de diminuare a importanței numerarului, în general, în economie.

Marea majoritate a plăților – mai ales a celor pentru companii – se fac prin sisteme electronice de plată. Și există țări – cum sunt cele nordice – unde ponderea transferurilor electronice, din total, este de 80%. Deci nici acolo nu s-a renunțat de tot la numerar.

S-ar putea să nu scăpăm de tot de cash. Dar cu siguranță, de-a lungul timpului, cred că numerarul se va diminua din ce în ce mai mult. De-a lungul timpului.

În ceea ce privește diversele modalități de plată, da, este posibil să plătești cu retina, prin recunoaștere facială, cu diverse caracteristici personale. Și probabil că se vor inventa din ce în ce mai multe.

Spre exemplu, de curând, Mercedes Benz a anunțat că din primăvara lui 2022, va putea combina caracteristicile mașinilor sale cu tehnologia cloud acceptance, astfel încât mașina va putea deveni un instrument de plată pentru încărcări, pentru taxe de autostradă și altele.

Internet of Things (IoT) vine din spate și probabil că vom avea modalități de plată fără numerar la care nici nu ne-am gândit, în viitor”, a mai precizat Elena Ungureanu.

Mai multe despre ce pregătește Visa România pentru zona criptomonedelor și a monedelor electronice, dar și despre facilitățile pe care vrea să le dezvolte în perioada imediat următoare află ascultând integral podcastul realizat de Gabriel Kolbay cu country managerul Visa România, Elena Ungureanu.

Unde asculți Digital Shift

Te poți abona la podcastul Digital Shift în SpotifyApple PodcastsGoogle PodcastsSoundCloudStitcherAnchorBreakerPocket CastsRadioPublicCastbox.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇