Citizen: Cum intri în audiență la primar | Mașina ta îți dă dreptul la loc de parcare? | Vinovații pentru mizeria din București

Citizen: Cum intri în audiență la primar | Mașina ta îți dă dreptul la loc de parcare? | Vinovații pentru mizeria din București

Dacă ai o problemă legată de traiul în comunitatea ta căreia nimeni n-a reușit, încă, să-i găsească soluția, e momentul să ceri o audiență la primar. Află cum să procedezi, din acest episod al podcastului Citizen. Iar dacă ești bucureștean, poți afla și care dintre cei 7 primari ține audiențe, dar și ce scuze au găsit ceilalți ca să nu-i primească pe cetățeni.

Vorbim și despre cât de greu găsești un loc în care să-ți lași mașina, în marile orașe. Îți dă oare mașina ta dreptul la un loc de parcare de la primărie? Stabilim cine și cum trebuie să rezolve problema.

Ridicăm și una dintre marile întrebări ale vieții de bucureștean: dacă primăriile de sector cheltuiesc anual sute de milioane de lei pe curățenie, de ce este, în continuare, Bucureștiul atât de murdar? Ce spune mizeria din oraș despre fiecare dintre noi, dar și despre primarii care ne conduc.

Sunt doar câteva dintre subiectele despre care am discutat pe larg, în noul episod al podcastului Citizen, cu Irina Zamfirescu, activist pentru drepturile omului la ActiveWatch și doctor în științe sociale.

I. Audiența la primar: e un drept al cetățeanului sau doar un moft?

Bucureștiul are 7 primari: unul general și 6 de sector. Toți ar trebui să le acorde audiențe cetățenilor, consideră Irina Zamfirescu.

„S-ar putea să exagerez. Dar eu cred că a discuta direct cu cetățeanul e și o formă de privilegiu pentru alesul local. Să stai de vorbă cu oamenii și să înțelegi ce nevoi și ce așteptări au, să vezi ce se întâmplă în comunitatea pe care tu, teoretic, o gestionezi ... Cred că asta face cumva diferența dintre aroganță administrativă și a fi în slujba cetățeanului, pe bune (...)

Noi auzim foarte mult vorbindu-se, în instituții, despre ideea de expertiză, de meritocrație. Trebuie să avem oameni pregătiți. Trebuie să avem CV-uri super solide pentru oamenii care creionează politici publice.

Dar eu cred că atunci când vine vorba despre trăit în oraș, expertul e cetățeanul. Pentru că el este cel care trăiește în oraș. Dacă nu stai de vorbă cu cetățeanul, cine ți-ar putea da informații mai valoroase?

Știu că primarul general a spus că nu ține audiențe publice, că el e ocupat cu problemele macro.

Problemele de sistem ale Capitalei, matematic vorbind - ca să vorbim pe placul primarului general - sunt cumulul de probleme ale cetățenilor care locuiesc în orașul ăsta”, spune Irina Zamfirescu.

Puteți cere audiență la primar printr-o simplă solicitare scrisă, pe care să o trimiteți la Registratura primăriei.

Care dintre cei 7 primari din București țin audiențe? Și ce scuze au găsit ceilalți

„Atunci când un om depune o cerere de audiență, nu este pentru că el se plictisește, nu este pentru că el nu mai are cu cine să bea o cafea în oraș sau că nu mai are prieteni.

El are o problemă, cel mai probabil, una dintre situațiile pentru care nu a găsit sprijin în altă parte. Eu cred că foarte puțini oameni cer direct audiență la primar, fără să încerce alte instrumente (cereri de informații, diverse petiții, audiențe la consilierii generali etc)”, spune Irina Zamfirescu.

Din păcate, nu toți primarii pun preț pe audiențe.

Nicușor Dan n-a acordat, încă, nicio audiență, motivând, într-adevăr, că este prea ocupat cu problemele „de sistem” ale administrației Capitalei.

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, n-a ținut audiențe, invocând restricțiile impuse de pandemie. Cu aceleași restricții în vigoare, însă, viceprimarul Oliver Păiuși - coleg de partid cu Armand și ales local care lucrează în aceeași primărie de sector - a primit în audiență 256 de cetățeni, în 2021.

Primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, a primit în audiență, în 2021, 345 de cetățeni. În medie, a vorbit, deci, cu mai mult de un cetățean, în fiecare zi.

Primăria Sectorului 3 nu ne-a spus câte audiențe a ținut Robert Negoiță, de la preluarea curentului mandat. Negoiță are, însă, program de audiențe afișat. Și - din informațiile spotmedia.ro - primarul chiar primește persoane în audiențe.

N-am reușit să aflăm dacă primarul Sectorul 4, Daniel Băluță, ține sau nu audiențe. Pe durata pandemiei, pe site-ul primăriei de sector scria că audiențele cu prezență fizică sunt suspendate. Acum, primarul are un program de audiențe afișat. Dar primăria de sector nu ne-a răspuns la solicitarea de informații, cu detalii despre aceste audiențe.

Cristian Popescu Piedone, primar al Sectorului 5, ține audiențe pe care le și transmite pe Facebook. Primăria nu ne-a răspuns la întrebările legate de audiențele lui Piedone.

Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, n-a ținut audiențe, pe durata stării de alertă. Dar administrează un grup de Facebook prin intermediul căruia interacționează cu cetățenii.

Parte dintre primari organizează și deplasări în sector, în cursul cărora discută cu cetățenii. Dar această interacțiune nu ține loc de audiențe, susține Irina Zamfirescu. De ce stau lucruri așa, aflați ascultând integral al 3-lea episod al podcastului Citizen.

II. Ai mașină. Ți-ai câștigat și dreptul la loc de parcare?

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), Bucureștiul are puțin peste 1,8 milioane de locuitori. Aceștia dețin - în nume personal sau prin firme - 1,2 milioane de autoturisme.

Asta, în condițiile în care, în oraș, există doar puțin peste 216.000 de locuri de parcare de reședință.

Ar trebui, oare, ca fiecare bucureșten cu mașină să aibă dreptul la un loc de parcare?

„Nu există înscris nicăieri, în vreun document, dreptul la loc de parcare. Sigur, există dreptul la proprietate privată, veți spune. Da, numai că acea proprietate privată nu plutește. Și pe ce stă ea – adică locul de parcare, este o situație care e intens negociată și reglementată de o autoritate publică (...)

Primăria, nicio primărie, niciun oraș din lumea asta nu este obligat să ne asigure nouă un loc de parcare acasă și unul la destinație.

În ritmul în care se dezvoltă orașele, nu poți ține pasul cu numărul de locuri de parcare necesare într-un oraș. Nu se poate!

Ce obligație are primăria este să îmi asigure mie mobilitate, ce nu ține de puterea mea. De exemplu, să îmi asigure transport public.

Dacă eu am alternativa transportului public, de exemplu, și, totuși, aleg să folosesc mașina personală, atunci va trebui să găsesc și soluția să parchez legal.

E exact mantra folosită de primarul general: nu mă întâlnesc cu cetățenii, în audiențe, că pe mine mă interesează problemele sistemice. Poți spune: nu mă interesează locul tău de parcare, în particular. Pe mine mă interesează să rezolv problema de mobiltate a orașului. Asta e problema sistemică de rezolvat.

Cred că una dintre cele mai mari probleme ale Bucureștiului, în momentul de față, noi ne gândim că problema este lipsa locurilor de parcare.

Nu, problema în București este mobilitatea. Trebuie să gândim soluții care să ne rezolve problema de mobilitate. Noi nu avem nevoia de a avea autoturism. Avem nevoia de a ne mișca din punctul A în punctul B eficient.

Eficient înseamnă și pentru mine, personal, în termen de timp/cost. Eficient înseamnă și pentru oraș, adică să nu-l poluez. Adică să nu aduc deservicii celorlați oameni din jurul meu, parcând pe trotuar și încălcându-le drepturile”, explică Irina Zamfirescu.

N-avem altceva de făcut decât să luăm exemplul altor administrații care au înțeles că o viață mai bună în oraș înseamnă să pui pietonul pe primul loc.

III. De ce e Bucureștiul e murdar, deși se cheltuiesc averi pe curățenie

Fiecare sector are contract cu o firmă de curățenie, care ridică gunoiul și curăță străzile. În funcție de suprafața sectorului, costurile curățeniei se ridică la câteva zeci de milioane de lei sau chiar sute de milioane de lei anual.

Și, cu toate astea, Bucureștiul rămâne un oraș foarte murdar. Iată de ce.

Unele probleme - apreciază Irina Zamfirescu - pleacă de la faptul că autoritatea nu are capacitatea de a asigura respectarea regulilor.

Spre exemplu, e ilegal să lipești afișe pe stațiile de autobuz sau pe pereții clădirilor, în afara locurilor special marcate pentru afișaj. Dar nimeni nu respectă regulile, din cauză că nimeni nu dă amenzi.

În plus - din cauză că nimeni nu-i ajută să le înțeleagă - oamenii au foarte puțină încredere în sistemele de gestionare a gunoiului. Nici colectarea selectivă n-o înțeleg prea bine. Așa că ajung, în curând, să ignore problemele.

„(...) este așa un haos... și mie mi se pare că populația are puțină încredere în sistemele astea de gestionare în general a deșeurilor în București.

Ai groapa de gunoi care stă și mustește lângă București. Ca și cum noi ne facem frumos în casă, în timp ce curtea noastră băltește de gunoaie. (...)

Și tu când vezi că există aceste probleme de sistem, n-ai încredere în companii. Nu înțelegi ce se întâmplă cu gropile alea din cauză că primarul general nu îți comunică. Pe colectare selectivă habar n-ai dacă e bine ce faci.

Îți vine să nu îți mai bați capul că e un sac de gunoi la colțul străzii, că ai văzut un vecin care lasă sacul de gunoi. Dacă nici ăștia nu fac, ce pot eu să fac, cetățean simplu, dom'le (...)?

Noi nu avem de ales decât să ajungem în zona de colectare selectivă. Pentru că ne vom sufoca în orașul ăsta de la poluare.

Ca oraș, avem un obiectiv comun. Și-atunci, de ce să avem 6 modalități diferite (câte una în fiecare sector - n.red.) ca să ajungem la acest obiectiv?

Locuiesc într-un sector și lucrez în alt sector. Deci sunt două zile în care trebuie să scot un anumit tip de gunoi. De ce trebuie să îmi bat capul cu așa ceva, eu, cetățean?”, spune Irina Zamfirescu.

Speranța e la administrație și la școală.

„Știu că s-au chinuit la un moment (primarii și consilierii - n.red.) și au făcut o asociație pentru gestionarea gunoiului. Dar a trecut un an și jumătate de mandat. Ei abia au reușit să se întâlnească și să constituie această asociație.

Sincer, mă îndoiesc că până să se termine acest mandat chiar reușesc să pună pe roate un sistem funcțional și chiar să meargă asociația asta.

Știu că Nicușor Dan a venit la PMB găsind această problemă a gropii de gunoi. Nu e din mandatul lui. Dar te întreb pe tine: tu știi ce se întâmplă acum la groapa de gunoi? Care-i planul? Ce facem? Ce se întâmplă? Cum merg discuțiile? (...)

Astea sunt niște lucruri care ar trebui să fie foarte sus pe agenda publică, pentru că numai tipul ăsta de converație mă poate convinge pe mine cetățean că nu mai am de ales decât să colectez selectiv (...)

Bine, putem să facem pasul următor, care se întâmplă în Vest de foarte mult timp. Mergem spre campanii anticonsumerism care să explice despre consum rezonabil. Care să combată risipa alimentară.

Discuțiile astea sunt de pe Lună pentru oamenii din București! E ceva atât de străin....

Oamenii spun: păi dacă eu trăiesc în orașul ăsta atât de jegos, ce-aș putea să fac? Dacă sun la Poliția Locală, oricum mă ține ăla pe fir și oricum îmi spune: Ce aveți, doamnă? A aruncat cineva gunoi la colț de stradă? Nu vin!

Păi și-atunci, eu de ce să nu mai fac gunoi? De ce să mă apuc eu să chem Poliția când vecinul aruncă sacul de moloz?

Tipul ăsta de discurs nu vine neapărat din apatie sau lipsă de datorie civică. Poate fi consecința decurajării, când vezi că nu funcționează un sistem pe care oricum nu-l înțelegi. Și, oricum, te gândești: de ce să încerc, dacă primarul nu-și bate capul să mă învețe...

Astea sunt lucruri pe care ar trebui să le învățăm în școală. De exemplu, generația mea nu a învățat la școală despre colectatul selectiv. Mă aștept ca generațiile de după mine să fie mai responsabile. Văd copii de clase primare care au comportamentul ăsta aproape instinctiv, pentru că o fac la școală. Mă aștept să se schimbe comportamentul în niște ani și de aici să ne vină speranța”, a explicat Irina Zamfirescu.

Ești un cetățean mai bun dacă-ți reclami vecinul la Poliție, când îl vezi că aruncă gunoiul unde nu trebuie?

Ca să afli răspunsul și multe alte informații despre toate temele de mai sus, ascultă integral episodul 3 al Podcastului Citizen cu Gabriel Kolbay și Irina Zamfirescu.

Unde te poți abona la Citizen

Te poți abona la podcastul Citizen în Spotify, Apple Podcasts, Google Podcasts, SoundCloud, Stitcher, Anchor, Breaker, Pocket Casts, RadioPublic, Castbox.