Anastasia întinde ușor mâna și îndreaptă spatele mamei ei. Să stea drept, demnă. Parcă vrea să îți spună că sunt doar refugiați, nu învinși: faptul că ea, mama și fratele ei au fost forțați să își abandoneze casa, bunicii, prietenii nu înseamnă că nu se vor întoarce, odată ce războiul se va termina. În urmă a rămas și tatăl, dar copiilor le e greu să vorbească despre el, un fel de gândire magică, menită să-l păstreze pe cel despre care nu vorbești în siguranță.
Anastasia are 15 ani și, deși pare un clișeu, vorbește ca un adult. O întreb ce a însemnat pentru ea războiul. „Un test al umanității”, îmi răspunde. Îmi amintesc că în adolescență apar primele mari întrebări privind lumea și locul nostru în ea. Știe câteva cuvinte în limba română și le foloșește potrivit.
Fratele ei, Artemion, are doar 7 ani. Se uită din când în când la mama lui și chipul i se relaxează brusc, e în siguranță. E un prenume ortodox, îmi spune mama, rădăcina e comună cu numele zeiței curajului și războiului, Artemis.
O rog pe Ana, o mamă tânără, are 42 de ani, să ne povestească de ce a plecat din Odesa, în luna martie.
„Circula un zvon, că rușii vor bombarda clădirile însemnate cu o cruciuliță albă. Știam că e o provocare, știam că vor să ne facă să ne simțim amenințați și totuși mă uitam după cruciulițele astea albe. Și într-o zi a apărut acest desen pe blocul nostru. Chiar dacă rațional mă gândeam că nu are cum să fie adevărat, m-am uitat la Nasta și la Artemion și am vrut să îi știu în siguranță”.
Au ajuns la Iași pe cont propriu. Ar fi vrut să o ia și pe mama ei, dar nu ar fi rezistat drumului greu, mai ales că face dializă.
Anastasia și Artemion sunt doar doi dintre copiii ucraineni pe care Organizația Salvați Copiii România îi asistă umanitar: copiii au mers în tabăra și sunt integrați în programe educaționale.
Zeci de mii de copii ucraineni se află astăzi în România, alături de familiile lor, foarte mulți dintre ei trăind experiența devastatoare a războiului, frica permanentă pentru viața lor și a celor dragi.
Cei care doresc să sprijine programul de asistență umanitară o pot face aici.
Salvați Copiii România a înființat în Galați și Iași primele Centre de consiliere și informare pentru familiile refugiate din Ucraina și va deschide centre de consiliere și informare în cinci zone principale (București, Galați, Iași, Suceava, Baia Mare), în care copiii și familiile sunt cazați și decid să rămână temporar sau semi-permanent.
Echipele de teren ale organizației asigură permanent alimente, suport emoțional, comunicare în limba ucraineană, consiliere cu privire la drepturile legale ale refugiaților, respectiv procedura de azil, colaborând cu reprezentanții autorităților prezente la frontieră (Inspectoratul General pentru Imigrări și Poliția de Frontieră).