În acest an nu se vor inaugura, în România, decât aproximativ 35 de kilometri de autostradă. În plus – dacă cel mai apreciat constructor român al momentului va depune eforturi și va fi sprijinit de stat – s-ar putea să se deschidă circulația și pe câțiva kilometri de drum expres.
Dar la mai mult n-avem motive să sperăm, până la finele anului.
În 2017, s-au inaugurat în România doar 15 km de autostradă (și aceia finalizați încă din anul precedent).
În 2018, însă, s-a deschis circulația pe 60 de kilometri de autostradă, iar în 2019, pe circa 43 de kilometri.
Și în cele din umră, în 2020, s-au inaugurat circa 59 de kilometri de autostradă.
Asta, în condițiile în care - potrivit Asociației Pro Infrastructură (API) - România ar avea nevoie de circa 100 de kilometri de autostradă nouă pe an, ca să poată spera la o rețea satisfăcătoare de drumuri, pe circa două decenii.
S-ar putea da în trafic întreaga autostradă Sebeș-Turda (A10)
Șoseaua de mare viteză care urmează să plece de la Sebeș și să treacă pe la Alba Iulia, Teiuș și Aiud și să ajungă, în cele din urmă, la Turda va avea în jur de 70 de kilometri.
Ca toate șoselele de mare viteză, și Sebeș - Turda (A10) a fost împărțită în mai multe loturi. Și pentru fiecare lot, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a ales proiectanți și constructori.
Primele 2 loturi din capătul nordic al autostrăzii - care se întind pe 28,8 kilometri, între Aiud și Turda - au fost inaugurate, cu o întârziere de 2 ani, în 2018.
La finele lui 2020, s-a deschis circulația pe încă 17 kilometri de la capătul sudic al Autostrăzii, dintre Sebeș și noul Alba Iulia Nord. A fost o inaugurare a unei părți din lotul I al drumului.
Iar până la finele anului, s-ar putea da în trafic și celelalte porțiuni de șosea, astfel încât avem șanse să putem circula pe întreaga șosea de mare viteză, de la Sebeș la Turda.
Detalii despre stadiul șantierelor a oferit pentru Spotmedia.ro președintele Asociației Pro Infrastructura (API), Ionuț Ciurea.
„La nodul Alba Iulia Nord este un pod peste calea ferată. Acel pod nu s-a deschis încă. Iar de la pod mai sunt 2,2 kilometri, până la Sântimbru. Sunt kilometri de autostradă care încă n-au fost deschiși traficului.
Apoi, avem porțiunea de autostradă de 24,25 de kilometri de la Sântimbru până la Aiud, pe care o construiește Aktor. Lucrările sunt aproape gata (aproape 89%, potrivit CNAIR – n.red.). Mai există acolo o serie de probleme, la Oiejdea, unde autostrada trece peste un deal. Și unde încă se infiltrează apă.
Există o soluție tehnică pentu a rezolva problema. A fost deja aprobată și se aplică. Doar că încă nu s-a rezolvat integral problema.
Și atunci, în cazul cel mai rău, s-ar putea inaugura doar pe un sens, în zona respectivă. Constructorul spune că nu se va ajunge într-o astfel de situație. Dar să presupunem că nu reușește să rezolve repede. Vom avea o porțiune de 300 - 400 de metri unde vom circula pe un singur sens.
Nu va fi o situație ideală, în acest scenariu. Dar zicem noi că ar fi mai bine să deschidem autostrada și să se circule pe un singur sens la Oiejdea pentru câteva sute de metri, decât să nu se deschidă șoseaua, iar șoferii să fie nevoiți să circule prin Aiud și Teiuș.
Dacă facem un calcul, per total, din Autostrada A10 Sebeș Turda s-ar putea da în trafic, în acest an, 30,45 de km”, a precizat directorul executiv al Asociației Pro Infrastructura (API), Ionuț Ciurea.
Încă 4,5 kilometri din A3 sunt aproape gata
Sunt șanse mari să se inaugureze, tot în acest an, o porțiune de 4,5 kilometri din Autostrada A3, dintre Târgu Mureș și Ungheni.
„E un șantier pe care lucrează Strabag. În teorie, dacă s-ar mobiliza, probabil că într-o lună constructorul n-ar mai avea ce face acolo... Sunt 99,99% șanse ca această șosea să fie gata la timp. Aș zice că sunt șanse mai mari chiar decât la A10”, a mai precizat Ionuț Ciurea.
Aceste porțiuni de autostradă – care se întind pe aproape 35,5 kilometri – sunt singurele pe care putem spera să le vedem date în trafic, în acest an.
Însă, susține Ionuț Ciurea, sunt șanse să se mai deschidă unele porțiuni din Drumul Expres Craiova-Pitești.
UMB ar putea da în trafic primele porțiuni de drum expres, în zona Balș - Slatina
Drumul expres Craiova - Pitești va avea circa 120 de kilometri și a fost împărțit în 4 tronsoane. Primul tronson, lung de circa 17 kilometri, este construit de italienii de Tirenna Scavi. Aceștia au reușit să scoată la capăt doar circa 33% din lucrări, potrivit CNAIR. Și sunt, deci, departe de a-și termina treaba.
În schimb, lucrările pe celelalte 3 loturi au fost câștigate de firmele familiei omului de afaceri Dorinel Umbrărescu.
Pe unele porțiuni din tronsonul 2, care are în jur de 40 de km (de la limita județelor Olt si Dolj până în vestul Slatinei, la Valea Mare), UMB deja a lucrat intens.
CNAIR a și publicat, recent, pe Facebook, o serie de imagini din respectivele șantiere. Iar în imagini se poate vedea că porțiuni destul de întinse de drum au fost deja asfaltate.
Ca structură, drumul expres are două benzi pe sens și, spre deosebire de autotradă, nu are bandă de urgență.
Potrivit lui Ionuț Ciurea, e puțin probabil ca UMB să reușească să lucreze atât de mult încât ambele sensuri ale Tronsonului 2 din DX Craiova - Pitești să poată fi deschise până la finele acestui an.
„Îmi vine greu să cred că vor fi gata toți acești 40 de km, pe ambele sensuri. Ar trebui să fie o toamnă, într-adevăr, foarte secetoasă (ca să nu se întrerupă lucrările din pricina ploii -n.red.), iar constructorul să fie în continuare foarte bine mobilizat acolo.
Și sunt două puncte critice: podul peste Olteț și podul peste Olt care trebuie terminate. Ar fi la limită, chiar și cu foarte multă muncă.
În schimb, s-ar putea temina unele porțiuni din acest tronson. Dacă se dorește, s-ar putea deschide ceva la semiprofil (adică s-ar circula pe 2 benzi în loc de 4 - n.red.).
Până la urmă, orice bucățică nouă de șosea ajută. Chiar dacă nu va fi utilă pentru toată lumea, la început. O să fie utilă pentru unii dintre șoferi. Și va fi mai bine pe măsură ce lucrările vor progresa și se va putea deschide integral.
Dar sunt multe semne de întrebare aici. Este vorba și despre ce se poate face în șantier, dar și despre acceptarea (de către CNAIR – n.red.) a unei recepții parțiale a lucrărilor”, a mai spus Ionuț Ciurea.
Rămâne să vedem, aşadar, câți kilometri de șosea de mare vitează se vor putea deschide până la urmă, în acest an, în România.