Mutația suferită de coronavirus în Marea Britanie l-ar putea face mai contagios, dar nu și mai periculos. Vaccinul funcționează în continuare, iar pe termen mediu mutațiile slăbesc virusul și dau forme ușoare de boală.
O mutație a coronavirusului descoperită de curând în sudul Marii Britanii s-ar răspândi acum mai repede decât varianta anterioară, potrivit ministrului britanic al Sănătății, Matt Hancock. Ar exista deja cel puțin 1.000 de cazuri de persoane infectate cu varianta mutantă.
Ceea ce nu înseamnă însă că, pentru persoanele infectate, virusul ar fi devenit mai periculos, spune Hancock. Se poate însă presupune că sporirea actuală a numărului de cazuri noi ar putea avea legătură cu această variantă nouă a virusului.
Nu este nimic neobișnuit să se descopere o astfel de mutație. În China, de exemplu, țara de origine a pandemiei, a circulat deja în urmă cu șase luni o variantă nouă a virusului.
În vară, din Spania s-a răspândit rapid în jumătate din Europa o altă variantă nouă a SARS-CoV-2. Virusurile suferă în permanență mutații, iar cel mai des aceste mutații produc efecte minime sau chiar deloc.
Cum reacționează corpul la mutații?
În mod normal, corpul uman este capabil să se apere singur de virusuri. El produce anticorpi care îl apără de atacurile virale și îl fac imun la acești agenţi patogeni.
Dacă agenţii patogeni au suferit însă deja mutații, iar anticorpii sunt programați pentru o versiune mai veche a virusului, atunci acești anticorpi nu mai sunt aşa eficienţi.
Din acest motiv suferim iarnă de iarnă răcelile ușoare clasice. Corpul nostru a generat deja anticorpii corespunzători pentru celelalte răceli, dar pentru noua mutație a agenţilor patogeni, anticorpii nu există încă.
Dar nu există niciun motiv de panică, deoarece mutația nu face virusul neapărat mai periculos. Iar anumite mutații pot chiar slăbi semnificativ un virus.
Cum se ajunge la mutații?
Când corpul uman dezvoltă anticorpi împotriva unui virus și împiedică astfel izbucnirea unei boli, virusul trebuie să-și schimbe învelișul, pentru a nu fi recunoscut de anticorpi și de celulele sistemului imunitar.
Pentru a supraviețui, un virus trebuie să-și modifice prin urmare proteinele externe și să dezvolte noi tulpini.
Pentru a se multiplica, virusurile folosesc o celulă-gazdă. Atunci când ocupă o astfel de celulă-gazdă, ele transferă în aceasta informația genetică din nucleul lor. Astfel, celulele corpului uman reproduc milioane de copii ale virusului.
La fiecare reproducere de acest fel au loc însă mici erori de copiere și fiecare astfel de eroare modifică la rândul ei codul genetic al virusului - așa are loc mutația.
De ce se poate răspândi mai repede noua variantă a virusului?
Virusul SARS-CoV-2, responsabil pentru COVID-19, este un virus ARN, la fel ca toate coronavirusurile, cu o rată de aproape o mutație pe lună.
Aceste variante diferite explică și de ce un anumit agent patogen produce în unele regiuni ale lumii forme de boală cu gravitate diferită și de ce unele persoane infectate reacționează atât de diferit.
Varianta nouă constatată în Marea Britanie arată mai multe mutații în proteina Spike a coronavirusului: printr-o așa-numită ștergere genetică a rămas fără doi aminoacizi, ceea ce ar putea face virusul mai contagios.
O astfel de ștergere similară a fost observată în vară în Asia de Est. Acolo, varianta mutantă de SARS-CoV-2 a generat infecții mai ușoare, virusul fiind slăbit de mutația suferită.
Sunt acum noile vaccinuri fără efect?
Marea Britanie a fost prima țară vest-europeană care a demarat o amplă campanie de vaccinare împotriva coronavirusului. Nou descoperita mutație nu înseamnă însă că vaccinurile abia apărute nu mai sunt funcționale.
Toate aceste noi vaccinuri sunt concepute pentru a coda proteina Spike astfel încât sistemul imunitar al oamenilor să fie stimulat corespunzător indiferent de mutații.
Din fericire, un virus trebuie să sufere mai multe mutații pentru a-și modifica atât de mult proteinele încât să reușească să ocolească sistemul nostru imunitar.
În același timp, avem experiențele cu virusurile gripale, care suferă mutații foarte rapide, ceea ce face ca vaccinurile antigripale să fie modificate în fiecare an pentru a-și păstra eficiența.
În consecinţă, și vaccinurile împotriva coronavirusului vor trebui la rândul lor modificate pentru a le adapta la noile versiuni ale acestuia. Dar informațiile strânse în timpul crizei și nou-dezvoltatele capacități de producție vor asigura pe viitor o aprovizionare rapidă cu vaccinurile necesare.
Alexander Freund