Germania, țara contrastelor: Au inventat testul Covid și au dat vaccinul, dar decontează și remediile cu rădăcină de ghimbir și praf de meteoriți

Germania, țara contrastelor: Au inventat testul Covid și au dat vaccinul, dar decontează și remediile cu rădăcină de ghimbir și praf de meteoriți

Pandemia de coronavirus a scos la înaintare Germania, plasând-o din nou ca etalon în ceea ce privește cercetarea și știința. Și, totuși, aici se propagă o mișcare tolerată prin lege, aceeași care a dat lumii întregi sistemul de educație Waldorf sau cosmeticele Weleda.

Nemții sunt cei care au dezvoltat primul test de Covid și primul vaccin aprobat în Vest pentru a-i apăra pe oameni împotriva noului coronavirus. Este țara al cărui cancelar -fizician- a transmis parlamentului că există descoperiri științifice reale ce trebuie respectate, notează The Guardian.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Dar Germania este și țara în care unii oameni grav bolnavi de Covid-19 se pot trezi că sunt duși la spitale în care sunt sedați și tratați (fără măcar a fi informați) cu comprese înmuiate în ghimbir și pastile homeopate care conțin particule de fier intens diluate, care ar fi fost colectate din ”stele căzătoare” ajunse pe pământ.

Mișcarea steineristă, braț la braț cu mișcarea antivaccinistă

Adepții ”cercetătorului spiritual” și autoproclamat clarvăzător, Rudolf Steiner, susțin că astfel de terapii luptă cu noul coronavirus din cauza unui presupus efect ”eliberator al anxietății la nivelul sufletului și al corpului” dar și a capacității sale de a ”întări relația interioară cu lumina”.

Nu există niciun studiu clinic cu privire la eficiența acestor remedii, și nici nu sunt incluse în indicațiile oficiale cu privire la tratamentul pacienților cu Covid emise de asociațiile medicale de top ale Germaniei.

Și totuși, astfel de tratamente au fost aplicate pacienților grav-bolnavi pe perioada pandemiei la spitalele Steiner.

Gemeinschaftskrankenhaus Havelhöhe este un astfel de exemplu, fiind una dintre cele 16 clinici din Berlin care asigură îngrijirea bolnavilor de Covid sub egida prestigiosului spital universitar Charité.

Companiile germane de asigurări de stat, finanțate parțial de contribuabilii nemți, au contestat dintotdeauna plata prin ajutor forfetar practicată de aceste spitale pentru a trata pacienții de coronavirus.

Și totuși, acceptarea publică a acestei mișcări și filosofia care stă în spatele ei este din nou în vizorul autorităților, după un an în care adepții filosofiei Steiner au marșăluit alături de antivacciniști și alți extremiști de dreapta în protestele împotriva măsurilor luate de autorități pentru a limita răspândirea noului coronavirus.

Antroposofia și-a câștigat adepți în toate domeniile, mai ales în educația Waldorf

Steinerismul a câștigat popularitate în afara Germaniei datorită școlilor Waldorf, în care educația se concentra pe joaca independentă cu jucării de lemn. Filosofia a luat naștere ca o activitate spirituală multidisciplinară la sfârșitul secolului al 19-lea.

Născut în 1861 ca un cetățean al imperiului austriac, Steiner pretindea că are acces la nivele spirituale înalte, care-i ofereau cunoaștere în legătură cu reîncarnarea, legăturile dintre corpurile cosmice și creșterea plantelor, asupra istoriei evoluției, inclusiv asupra anilor din viața lui Iisus despre care nu se scrie în Biblie, dar și asupra continentului scufundat Atlantida.

La momentul morții sale, în 1925, Steiner și-a pus în aplicare filosofia într-o varietate largă de domenii, precum educația, arhitectura, dansul și medicina.

În secolul 21, antroposofia rămâne o mișcare minoritară dar una care se bucură de o acceptare masivă la nivel social și susținere instituțională în țările germanice.

În Germania există peste 200 de școli, peste 500 de grădinițe și 263 de instituții pentru persoane cu dizabilități mentale care funcționează după filosofia lui Steiner.

Chiar și cea mai mare farmacie din Germania, dm-drogerie markt, este condusă de un antroposofist autoformat, iar produse cosmetice precum Weleda devin un fenomen global.

”Într-un fel, antroposofia este o poveste germană de succes”, spune Helmut Zander, specialist în istoria religiilor și critic al miscării Steiner.

”Atinge un aspect ignorat de prea mult timp de societate. Tendința agriculturii organice a devenit mainstream în ultimul deceniu, dar steineriștii au implementat-o încă din anii 60”, spune el.

Pandemia pune la încercare toleranța Germaniei față de ezoterismul predicat de Steiner

Dar credința lui Steiner că boala este doar o trecere absolut necesară pentru a curăța dezechilibrele spirituale se bate cap în cap cu știința modernă. Chiar și așa, antroposofia a intrat puternic în sistemul public-privat de sănătate iar asta pune o presiune uriașă pe consumator.

Sunt nu mai puțin de 10 spitale Steiner în Germania, iar medicina antroposofică este tolerată de legislația germană drept ”o formă terapeutică specială”, ceea ce înseamnă că remediile sale pot fi aprobate pentru utilizare fără vreo dovadă a eficienței lor.

În 2019, ministrul german al Sănătății Jens Spahn a ales să nu scoată tratamentele folosite în clinicile Steiner de pe lista tratamentelor acoperite de asiguratorii de stat.

Dar pandemia pune la încercare toleranța Germaniei față de ezoterismul predicat de Steiner.

Una din acuzații este alegerea clinicilor de a aplica tratamente asupra pacienților sedați, practică intens criticată având în vedere că încalcă dreptul pacientului de a alege modul în care este tratat.

Spitalul Universitar Charité din Berlin, care este responsabil cu repartiția bolnavilor de coronavirus în spitalele din oraș, răspunde acestei acuzații spunând că, de cele mai multe ori pacienții care ajung la ATI nu prea au libertatea de a alege unde să fie tratați.

Întrebați cum obțin consimțământul pacienților de a fi tratați cu terapii alternative atunci când sunt sedați sau când se află într-o situație deosebit de gravă, un purtător de cuvânt al spitalului Havelhöhe spune că ”rudele sunt informate despre metodele terapeutice”.

Totuși, spitalul nu a răspuns cum explică absența consimțământului sau dacă pacienților le este adus la cunoștință lipsa dovezilor din spatele acestui tip de tratament.

Clinica insistă că terapile pe care le folosește sunt ”adjuvante” și complementare tratamentelor convenționale.

Astfel, spitale precum Havelhöhe, Filderklinik din Stuttgart sau Herdecke din Ruhr Valley, aplică bolnavilor de coronavirus comprese cu pudră de rădăcină de ghimbir, făină de muștar sau ceai de coada șoricelului, dar și pastile homeopate cu ”fosfor potențat și fier meteoritic potențat”.

Un purtător de cuvânt al Havelhöhe recunoaște că nu sunt suficiente studii care să dovedească eficiența acestor remedii, pentru că nu au avut suficient timp să facă testări. ”Dar am obervat ca le face bine oamenilor”, spune acesta.

Mișcarea stârnește indignare în lumea medicală, dar este acoperită de lege

Edzard Ernst, fost profesor de medicină complementară în cadrul universității din Exeter, a declarat pentru Observer că ”niciunul dintre aceste remedii nu s-a dovedit eficient pentru nicio boală. Majoritatea sunt intens diluate și, deci, inutile”.

”Să afirmi că sunt eficiente împotriva Covid-19 este, din punctul meu de vedere, de o iresponsabilitate uriașă”, spune el.

Spitalele Steiner, însă, afișează cu mândrie abordarea pe care o propun. Într-un interviu acordat unei publicații înclinate spre aceeași filosofie, directorul clinicii Havelhöhe se lăuda că niciun pacient Covid nu a decedat în spitalul lor.

Ulterior, spitalul a revenit asupra declarațiilor, spunând că rata de deces este în ”ograda lor” de 12,4%, la jumătate față de media la nivel de țară de 24%, afirmație ce a stârnit indignare în lumea medicală.

Spitalul Charité a adăugat că păstrează cele mai severe cazuri în unitatea sa, ceea ce nu face decât să explice rata scăzută a mortalității în Havelhöhe.

”Evident, rata mortalității în orice spital depinde de gravitatea pacientului la internare”, spune șeful ATI de la Hambrug University Medical Centre, care subliniază că astfel de afirmații nu fac decât să cauzeze nesiguranță printre pacienți.

Istoria se repetă

Unii istorici, însă, nu sunt surprinși de amploarea luată de mișcarea steineristă în contextul pandemiei.

Robert Jutte, specialist în istoria medicinei, face o legătură interesantă între situația actuală și epidemia de holeră din anii 1830 care a dat naștere miscării homeopate.

”De-a lungul istoriei, putem observa un model recurent. Oricând medicina academică intră într-un con de umbră, terapiile altenative ies la suprafață”, explică el.

Citește și: