Preocuparea pentru sănătatea inimii este unul dintre cele mai importante aspecte care te pot ajuta să duci o viață lungă, independentă și plină de satisfacții. În continuare, informații complete despre fibrilația atrială – un diagnostic controlabil, care impune totuși tratament.
Ce este fibrilația atrială
Fibrilația atrială este denumirea medicală pentru o frecvență cardiacă neregulată și, adeseori, foarte crescută, care poate determina apariția trombilor în interiorul inimii. Fibrilația atrială poate crește riscul de atac vascular cerebral, insuficiență cardiacă și alte complicații ale inimii [1].
În timpul episoadelor de fibrilații la inimă, camerele superioare ale inimii - atriile - se contractă haotic și neregulat, complet separat de contracția ventriculelor. La multe persoane, fibrilația atrială este asimptomatică, dar ea poate determina palpitații, slăbiciune și dificultăți de respirație [2].
Fibrilația atrială se poate manifesta sub formă de episoade pasagere sau poate persista. În sine, această problemă nu pune viața pacientului în pericol, dar impune tratament pentru prevenirea complicațiilor [3].
Care sunt cauzele fibrilației atriale
Cordul uman are 4 camere: 2 camere superioare, denumite atrii, si doua camere inferioare, denumite ventricule. În atriul drept se află o grupare de celule denumită sinusul nodal, care este pacemaker-ul natural al inimii: el produce semnalul care declanșează fiecare contracție cardiacă.
În cazul unei inimi sănătoase:
- Semnalul generat de sinusul nodal traversează cele două atrii;
- Semnalul trece prin nodul atrioventricular;
- Semnalul determină contracția ventriculelor, pentru a pompa sângele în organism.
În cazul fibrilației atriale, semnalele transmise de atrii sunt haotice, astfel că atriile nu se contractă corect. Nodul atrioventricular este bombardat de semnale de intensitate redusă, care caută să treacă spre ventricule, consecința fiind un ritm cardiac rapid și neregulat.
În fibrilația atrială, frecvența cardiacă poate varia între 100 - 175 bătăi pe minut. Frecvența cardiacă normală este de 60 - 100 bătăi pe minut [1].
Care sunt simptomele în fibrilația atrială
La unele persoane, fibrilația atrială este perfect asimptomatică. La altele, poate determina următoarele simptome:
- Palpitații
- Durere în piept
- Amețeli
- Oboseală
- Senzație de plutire
- Rezistență redusă la efort
- Slăbiciune [2].
Care sunt factorii de risc pentru fibrilația atrială
Există o serie de factori care cresc riscul unei persoane de a dezvolta episoade de fibrilație atrială:
- Vârsta: cu cât pacientul e mai în vârstă, cu atât riscul de fibrilație atrială e mai mare;
- Afecțiunile cardiace: pacienții care suferă deja de afecțiuni cardiace (afecțiuni ale valvelor cardiace, insuficiență cardiacă, boală coronariană, infarct, intervenții chirurgicale cardiace) au un risc crescut de a dezvolta și fibrilație atrială;
- Hipertensiunea arterială necontrolată;
- Bolile tiroidiene;
- Bolile cronice: diabet, sindrom metabolic, afecțiuni renale și pulmonare cronice, apnee de somn;
- Consumul de alcool;
- Obezitatea;
- Istoricul familial[3].
Cum se stabilește diagnosticul de fibrilație atrială
Există mai multe investigații pe care medicul le poate recomanda pentru a stabili un diagnostic de certitudine în favoarea fibrilației atriale. Printre ele, enumerăm:
- Electrocardiograma: este o investigație neinvazivă, nedureroasă, care măsoară activitatea electrică a inimii. Cu ajutorul ei se poate investiga dacă inima bate prea repede sau prea încet și dacă impulsul electric este generat și transportat corect;
- Teste de sânge: medicul ar putea verifica modul de funcționare a tiroidei;
- Monitorizare Holter: este un dispozitiv portabil care se atasează pacientului timp de câteva ore sau zile și care înregistrează o electrocardiogramă prelungită;
- Ecocardiografia: este o ecografie care monitorizeaza anatomia și fiziologia inimii, permițând vizualizarea formei, dimensiunilor, structurii și mișcării, inclusiv fluxul de sânge din cord;
- Testul de efort: presupune monitorizarea funcției cardiace în timp ce pacientul face efort pe o bandă de alergare sau o bicicletă [1].
Cum se tratează fibrilația atrială
Tratamentul pentru fibrilația atrială se stabilește ținându-se cont de anumiți factori:
- Timpul trecut de la instalarea afecțiunii;
- Simptomele pacientului;
- Cauza determinantă a tulburării de ritm [2].
Scopul tratamentului este să:
- Reseteze ritmul cardiac;
- Controleze frecvența cardiacă;
- Prevină formarea cheagurilor de sânge care ar putea determina atac vascular sau infarct [1].
Variantele de tratament disponibile sunt reprezentate de medicatie, respectiv intervenție chirurgicală sau cateterizare.
Majoritatea afecțiunilor cardiace pot fi tratate eficient dacă sunt diagnosticate în timp util și dacă pacientul manifestă complianță față de recomandările specialistului. Controlul cardiologic anual este recomandat fiecărui adult, pentru o viață lungă și sănătoasă.
Bibliografie:
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/atrial-fibrillation/symptoms-causes/syc-20350624 afișat la 9.05.2022
- https://www.bhf.org.uk/informationsupport/conditions/atrial-fibrillation afișat la 9.05.2022
- https://www.heart.org/en/health-topics/atrial-fibrillation/what-is-atrial-fibrillation-afib-or-af afișat la 9.05.2022
- https://www.cdc.gov/heartdisease/atrial_fibrillation.htm afișat la 9.05.2022