De ce sunt mai puțini bolnavi la terapie intensivă? “Cei care sunt internați la ATI nu s-au vaccinat” - Interviu video cu medicul Radu Țincu

Reducerea numărului de persoane internate în urma infectării cu Covid-19 are o legătură directă cu măsurile restrictive, dar și cu procesul de vaccinare, susține Radu Țincu, medic primar ATI la Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca).
De ce sunt mai puțini bolnavi la terapie intensivă? “Cei care sunt internați la ATI nu s-au vaccinat” - <span style="color:#ff0000;font-size:100%;">Interviu video</span> cu medicul Radu Țincu
  • “Toți cei care ajung astăzi în secțiile de terapie intensivă nu s-au vaccinat”;
  • “Din luna ianuarie nu au mai fost raportate focare de coronavirus în spitale, o consecință a vaccinării personalului sanitar”;
  • “E greu de stabilit ponderea vaccinării în reducerea numărului de infectări, dar ea există”;
  • “După ridicarea restricțiilor, există posibilitatea ca numărul de infectări să crească din nou, dar nu va fi o creștere semnificativă dacă imunizarea populației continuă”;
  • “Modelul folosit pentru protejarea cadrelor medicale prin vaccin ar trebui aplicat și în sistemul de învățământ pentru începerea școlilor în siguranță”;

În data de 20 aprilie, atunci când în România s-a înregistrat cifra record de decese din întreaga pandemie, respectiv 237 de persoane, în secțiile de terapie intensivă erau internați 1.432 de bolnavi aflați în situație gravă. În acea zi, autoritățile au raportat și un număr de aproape 3.000 de noi infectări.

Exact după o lună, în secțiile de terapie intensivă se află 718 persoane, cu două peste jumătate din numărul celor internați în 20 aprilie, au fost înregistrate 700 de noi cazuri de infectare și 54 de oameni și-au pierdut viața.

Nu se poate spune că epidemia a dispărut, dar a scăzut semnificativ în intensitate.

Ce a provocat reducerea numărului de persoane spitalizate din cauza infectării cu Covid-19?

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Această scădere a numărului de persoane infectate cu Covid-19, internate în secțiile de terapie intensivă, era așteptată după cel de-al treilea val epidemic care a pus o presiune excesivă pe sistemul de sănătate.

Scăderea din această perioadă este rezultatul efectelor a două fenomene concomitente. 

Pe de-o parte, e vorba de eficiența măsurilor restrictive. Măsurile sanitare impuse de autorități au fost eficiente. Cel de-al doilea fenomen care a dus la scăderea numărului de persoane internate la ATI e reprezentat de impactul campaniei de vaccinare.

Ce a contribuit cel mai mult la această scădere?

Aș dori să dau un procent pentru fiecare, dar e greu de stabilit în acest moment. 

Nici celelalte țări n-au reușit să stabilească în ce măsură restricțiile au contribuit la reducerea numărului de cazuri și în ce măsură a contribuit vaccinarea. 

Cred, totuși, că vaccinarea are o contribuție semnificativă. 

Dacă ne uităm la viteza cu care a scăzut numărul de îmbolnăviri, dacă ne uităm la procentul de reducere a infectărilor comparativ cu valurile de epidemie precedente, atunci când nu aveam o campanie de vaccinare în derulare, observăm că, acum, e cea mai bună evoluție epidemiologică de la începutul pandemiei. 

Cu toate că și anul trecut s-au impus măsuri restrictive, ne amintim de cele din luna septembrie, a durat între patru și șase săptămâni pentru a se obține reducerea numărului de îmbolnăviri.

Acum, scăderea a fost abruptă, ceea ce arată că vaccinarea reprezintă un element important în controlul pandemiei.

Ce efect a avut vaccinarea personalului medical în ce privește scăderea numărului de bolnavi aflați în ATI?

Este foarte simplu de văzut acest lucru. Ne uităm în statistica publicată de Ministerul Sănătății.

Ne amintim că anul trecut erau frecvente anunțurile despre secții din spitale care se închideau din cauza unui număr mare de persoane infectate, secții care deveneau focare de coronavirus. Chiar și la Spitalul Floreasca, unde lucrez, pe parcursul anului trecut au fost închise mai multe secții pentru că s-au dezvoltat aceste focare.

Începând cu luna ianuarie a acestui an, nu s-au mai închis secții din spitale, nu au mai fost focare în instituțiile sanitare. Acest lucru arată că decizia de vaccinare cu prioritate a personalului medical a fost una foarte bună. 

Acest lucru a redus semnificativ îmbolnăvirea celor aflați în prima linie de luptă cu virusul și a menținut funcționarea sistemului sanitar.

Vă amintesc că exista un deficit mare de personal, iar închiderea unor secții la nivelul spitalelor perturba grav activitatea acestora. 

Cred că acest exemplu al personalului medical care s-a vaccinat într-o proporție mare ar trebui preluat și de cei din sistemul de învățământ. Astfel, în toamnă, școlile ar putea funcționa normal dacă majoritatea cadrelor didactice sunt deja imunizate. 

Ce posibilitate există ca numărul de infectări să crească din nou? Suntem amenințați de un al patrulea val de epidemie?

Cred că în perioada următoare vor mai fi momente cu fluctuații de infectări. Și e normal să se întâmple așa. Nu trebuie să privim asta cu îngrijorare. Trebuie doar să analizăm și să urmărim dinamica acestora. Peste tot în lume, după ce s-au ridicat măsurile de distanțare, oamenii au avut mult mai multă mobilitate și a existat o creștere a numărului de infectări. 

Mă aștept, totuși, ca această creștere să nu fie semnificativă și să nu mai avem o presiune atât de mare pe sistemul sanitar. 

Iar dacă reușim să menținem ritmul de vaccinare, o deteriorare a situației este mai puțin probabilă.

Considerați că vaccinarea este decisivă în ce privește scăderea numărului de pacienți din secțiile de terapie intensivă?

Da, este decisivă. Cei care promovează teoriile conspiraționiste speculează anumite argumente care fie nu sunt înțelese foarte bine de public, fie sunt scoase de aceștia din context și sunt transmise într-un mod distorsionat. 

Rata de supraviețuire într-o secție de terapie intensivă e foarte mică. În România, anul trecut, a fost de sub 20%, conform specialiștilor - Foto: Hepta.ro

Eficiența de 95% a vaccinului ne asigură că acesta reduce cu procentul respectiv șansele de a dezvolta o formă gravă de boală. Foarte mulți dintre cei care promovează astfel de teorii în spațiul public spun că de ce să ne vaccinăm dacă, în urma vaccinării, există posibilitatea să ne infectăm. 

Într-un fel trebuie să privim faptul că facem un test PCR care găsește la poarta de intrare în cavitatea nazală un virus care nu mai are niciun fel de impact asupra sănătății noastre și în alt fel trebuie să privim posibilitatea să ajungem la terapie intensivă în urma evoluției bolii.

Trebuie spus că, acum, cei care ajung în secțiile de terapie intensivă și dezvoltă forme grave de boală, atât în România cât și în alte țări, sunt persoane nevaccinate. 

Până acum, nu au fost raportate persoane vaccinate cu ambele doze care să necesite terapie intensivă. 

N-am întâlnit nici persoane care au făcut o singură doză de vaccin și care să facă o formă gravă de boală, dar cu o singură doză am întâlnit persoane care aveau simptome. 

Însă, chiar și în această situație, e vorba la cât timp după ce a primit prima doză, persoana respectivă s-a infectat. 

Anticorpii apar undeva la 8-10 zile după prima injecție, iar efectul imunitar maxim apare în a opta, a noua zi după a doua doză de vaccin. 

Vaccinarea reduce mortalitatea într-un mod semnificativ, reduce numărul de cazuri grave și produce scăderea numărului de persoane care au nevoie de terapie intensivă.

Ce înseamnă pentru un spital reducerea numărului de persoane internate în secția ATI?

În primul rând, se reduce mortalitatea. Pacienții infectați cu Covid-19 care ajungeau la ATI aveau o rată redusă de supraviețuire. 

În al doilea rând, trebuie să privim cum s-a mărit numărul acestor paturi pentru terapie intensivă. 

Foarte multe dintre ele reprezintă o dislocare a lor din sistemul național de terapie intensivă. S-au luat din cele dedicate pentru alte afecțiuni și s-au redistribuit pentru cei cu Covid-19. Ceea ce înseamnă că un număr proporțional de pacienți cu alte afecțiuni nu au avut acces la sistemul sanitar. 

Faptul că s-au făcut secții de terapie intensivă în aproape toate spitalele a însemnat o reducere semnificativă a capacității de îngrijire a acelui spital pentru că nu doar paturile respective au fost scoase din funcțiune, ci a fost nevoie de realizarea unei întregi infrastructuri, de aplicare a unor noi circuite funcționale. 

Pentru cinci paturi de terapie intensivă e posibil să fie necesar să blochezi funcționarea a unui număr de încă cinci paturi dintr-un spital. 

Iar ușurarea pe care o provoci sistemului sanitar prin această reducere înseamnă redarea unui număr de paturi de spital în circuitul non-Covid și reluarea activităților normale astfel încât tot mai mulți pacienți să aibă acces la îngrijiri medicale.

În plus, e vorba și de epuizarea personalului sanitar. Sunt medici care n-au mai avut concedii de la începutul pandemiei, iar fenomenul de “burnout” se manifestă și la noi.

Dar, în același timp, s-a înregistrat și o uzură intensă a aparaturii medicale. Deci e nevoie de revizie și mentenanță pentru a ne asigura că această aparatură funcționează în parametrii normali.

  • Autoritățile susțin că e nevoie ca un număr de cel puțin 10 milioane de oameni să se imunizeze pentru ca epidemia de coronavirus să nu mai producă noi victime. 
  • Legătura dintre vaccinare și scăderea numărului de bolnavi din secțiile de terapie intensivă e una directă și observată de către specialiști. E cea mai bună dovadă că vaccinarea funcționează.
Citiți și alte articole interesante pe aceeași temă:

Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!