Ce sunt bolile autoimune și cum apar acestea

Ce sunt bolile autoimune și cum apar acestea

Din ce în ce mai des auzi vorbindu-se despre bolile autoimune: fie în emisiuni televizate, fie în grupuri de social media, fie chiar în rândul prietenilor tăi. În acest articol vom răspunde unora dintre cele mai frecvente întrebări: ce sunt bolile imune, cum apar ele, care sunt principalii factori de risc?

Ce sunt bolile autoimune?

Bolile autoimune sunt afecțiuni în cazul cărora sistemul imunitar atacă structuri ale propriului organism.

În mod normal, rolul sistemului imunitar este să apere organismul împotriva agenților patogeni de tipul bacteriilor sau virusurilor. De fiecare dată când percepe existența unui factor patogen, el se activează și declanșează răspunsul imun - o veritabilă luptă împotriva acestuia [1].

Un sistem imunitar sănătos este capabil să distingă între celulele străine și cele aparținând organismului. Dar în cazul unei boli autoimune, sistemul imunitar ajunge să confunde unele părți ale corpului cu elemente străine. Ca urmare, sintetizează niște proteine denumite autoanticorpi care vor ataca inclusiv celulele sănătoase. 

Unele boli autoimune afectează un singur organ, altele afectează întregul organism [2]. 

De ce ajunge sistemul imunitar să atace organismul?

Cauzele exacte ale bolilor autoimune sunt încă necunoscute, dar există persoane care au un risc crescut de a dezvolta o boală autoimună, în comparație cu populația generală.

Conform studiilor, femeile ajung să facă boli autoimune de două ori mai frecvent decât bărbații: 6.4% dintre femei, în comparație cu doar 2.7% dintre bărbați primesc un diagnostic de boală autoimună de-a lungul vieții. Cel mai adesea, bolile autoimune sunt diagnosticate la femeile de vârstă fertilă, între 15 - 44 ani [3].

  • Unele boli autoimune sunt mai frecvente în anumite grupuri etnice, de pildă lupusul afectează mai adesea persoanele de origine africană și hispanică, decât caucazienii.
  • Unele boli autoimune au o componentă genetică. Este cazul lupusului și al sclerozei multiple: nu e obligatoriu să faci boala, dacă au existat asemenea cazuri în familie, dar cu siguranță moștenești o susceptibilitate mai mare decât a altora.
  • Având în vedere frecvența din ce în ce mai mare a bolilor autoimune, cercetătorii sunt de părere că în declanșarea acestora sunt implicați și unii factori de mediu: unele infecții, expunerea la anumite substanțe chimice sau la poluare.
  • Dieta modernă, bogată în grăsimi și zaharuri și bazată pe alimente ultraprocesate, întreține o stare generală de inflamație în corp, ceea ce ar putea declanșa un răspuns autoimun. 
  • Un alt studiu a emis ipoteza că, mulțumită vaccinurilor și tratamentelor moderne, copiii nu mai sunt la fel de expuși la microbi și germeni ca în trecut, ceea ce ar putea face ca sistemul imunitar să reacționeze exagerat la substanțe inofensive [4]. 

Diagnosticul bolilor autoimune

Având în vedere complexitatea bolilor autoimune, nu există un test unic care să poată confirma o asemenea ipoteză de diagnostic. De cele mai multe ori este vorba despre un demers medical complet și complex în care medicul pornește de la simptome, execută un examen clinic complet și apoi recomandă investigații medicale -5]. 

Determinarea anticorpilor antinucleari este una dintre primele analize recomandate în cazul unei suspiciuni de boală autoimună. Un rezultat pozitiv confirmă existența unei boli autoimune, dar nu oferă nici un fel de informații despre diagnosticul precis.

Există și alte analize menite să identifice anticorpi specifici, caracteristici unei anumite boli autoimune, după cum există și analize nespecifice care cuantifică nivelul de inflamație din organism, pe care medicul le poate folosi [1].  

Care sunt cel mai frecvent diagnosticate boli autoimune?

Există peste 80 de boli autoimune identificate până în prezent, dar cel mai frecvent diagnosticate sunt:

  • Diabetul de tip 1;
  • Artrita reumatoidă;
  • Artrita psoriazică;
  • Scleroza multiplă;
  • Lupusul eritematos sistemic;
  • Boala inflamatorie intestinală (boala Crohn și colita ulcerativă);
  • Boala Addison;
  • Boala Graves;
  • Sindromul Sjogren;
  • Tiroidita Hashimoto;
  • Myasthenia gravis;
  • Vasculita autoimună;
  • Anemia pernicioasă;
  • Boala celiacă [2]. 

Diagnosticarea unei boli autoimune este un eveniment înfricoșător în viața oricărui pacient, având în vedere riscurile asociate fiecăreia dintre ele. Progresele medicinei moderne fac posibilă tratarea eficientă a celor mai multe dintre acestea, pentru menținerea calității vieții și o speranță de viață cât mai aproape de normal. 

Bibliografie:

  1. https://www.healthline.com/health/autoimmune-disorders#bottom-line afisat la 8.06.2022
  2. https://www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/what-are-common-symptoms-of-autoimmune-disease#:~:text=Autoimmune%20disease%20happens%20when%20the,wide%20range%20of%20body%20parts. afișat la 8.06.2022
  3. https://medlineplus.gov/ency/article/000816.htm afișat la 8.06.2022
  4. https://www.niams.nih.gov/health-topics/autoimmune-diseases afișat la 8.06.2022
  5. https://www.healthdirect.gov.au/autoimmune-diseases afișat la 8.06.2022