Un studiu realizat de Colegiul Medicilor arată că 36% dintre medici sunt supuşi riscului de a manifesta clinic un sindrom de burnout, iar mai mult de jumătate dintre medicii de ATI se află la risc ridicat.
De asemenea, studiul a mai precizat că riscurile cele mai mari de burnout apar în regiunile Bucureşti – Ilfov şi Sud-Vest Oltenia.
Preşedintele Colegiului Medicilor din România, Daniel Coriu, consideră că rezultatele studiului sunt alarmante.
„Sindromul de burnout reprezintă o problemă tot mai răspândită, iar abordarea ei este obligatorie. Evaluarea situaţiei actuale este un prim pas, absolut necesar, care ne permite să avem o radiografie a realităţii cu care medicii se confruntă zi de zi, din acest punct de vedere.
Rezultatele studiului sunt alarmante în sine, fapt la care adăugăm corelarea cu intenţia declarată de migraţie şi cu expunerea la riscul de malpraxis. Teama de apariţie a unui litigiu în exercitarea actului medical este un fenomen întâlnit la 70% dintre medici - este un procent enorm, care îngrijorează foarte mult, pentru că există riscul ca aceşti medici să practice o medicină defensivă, cu efecte negative asupra actului medical”, a afirmat prof. univ. dr. Daniel Coriu.
Peste o treime dintre medicii care au participat în cadrul studiului înregistrează scoruri mari, care indică o probabilitate mare de a manifesta clinic un sindrom burnout, scorurile totale mari fiind dependente, într-o mare măsură, de componenta de epuizare (58%).
Procentul medicilor femei care au ȋnregistrat scoruri ce se ȋncadrează ȋn cele două paliere de risc mare pentru burnout - crescut şi foarte crescut - a fost semnificativ mai mare decât cel raportat ȋn cazul bărbaţilor medici: 38%, respectiv 31%.
Categoriile de vârstă cu risc crescut sunt reprezentate de medicii sub 35 de ani (47%), respectiv cei cu vârsta cuprinsă între 36 şi 49 de ani (41%). Pentru cei de peste 50 de ani, procentele sunt de 32% (medicii din categoria 50-64 de ani), respectiv 15% (pentru cei cu vârste peste 65 de ani).
Mai mult de jumătate dintre medicii din grupa specialităţilor ATI se află la risc ridicat (54%), aceasta fiind urmată de grupa Oncologice (53%), Pediatrie - interne (42%) şi Pediatrie-chirurgicale (37%).
Câți medici vor să migreze
În cadrul studiului a fost măsurată şi intenţia declarată de migraţie în rândul medicilor, care diferă la femei şi bărbaţi.
În cazul răspunsurilor de tipul „Probabil da”, procentele au fost de 23,1% (bărbaţi), respectiv 20,7% (femei). Pentru răspunsul de intensitate maximă, „Sigur da”, procentele au fost de 8,4%, respectiv 5,2%.
6 din 10 medici cu vârste mai mici de 35 de ani au afirmat pozitiv o intenţie probabilă (40,3%) sau una sigură (17,2%) de a migra.
Cea mai mare intenţie declarată de a migra s-a ȋnregistrat ȋn rândul medicilor din Regiunea Bucureşti-Ilfov (30,4%) şi Regiunea Sud-Est (29,6%), apoi, cu cifre mai scăzute, dar similare, regăsim Regiunea Nord-Vest (28,1%) şi Regiunea Nord-Est (28,2%). Corpul profesional medical care a înregistrat o valoare minimă a indicatorului se află ȋn Regiunea Vest, mai exact, 22,2%.
Cele mai vulnerabile specialităţi sunt din grupele ATI şi Medicină de Urgenţă (39,2%), Oncologice (39%) şi Chirurgie generală (35,2%), în timp ce procentele cele mai mici s-au ȋnregistrat ȋn cazul grupelor Medicină de Familie (16,4%) şi Sănătate publică (17,8%).