„Paza bună păzește primejdia rea” se pare că nu funcționează. Optimismul, fără o bază solidă, ne este la îndemână, iar bilanțul zilnic al morților în secțiile ATI tinde să devină un fapt divers.
De la începutul campaniei de vaccinare, 3 milioane de români au fost vaccinați, însă aproape jumătate dintre ei doar cu prima doză. În numeroasele apariții publice din ultima perioadă, premierul Florin Cîțu a declarat că până la începutul lunii iunie numărul persoanelor imunizate va ajunge la 5 milioane, ceea ce reprezintă 35% din populația adultă.
Ținta este mai mult decât optimistă, având în vedere faptul că de la sfârșitul lunii decembrie, când a început campania de vaccinare, până la sfârșitul lunii aprilie, deci în patru luni, s-au vaccinat doar cu un milion de persoane mai mult față de numărul celor care ar urma să se imunizeze până la începul lui iunie, așadar în nici două luni.
În plus, suntem în situația în care centrele de vaccinare au un potențial mai mare decât numărul de persoane care se prezintă pentru a fi imunizate. Miza premierului este însă mult mai mare, și anume vaccinarea a 10,4 milioane de persoane până la sfârșitul lunii septembrie, ceea ce ar însemna atingerea pragului imunității colective, de 70%, și reluarea tuturor activităților.
Implicarea premierului Cîțu în campania de vaccinare s-a intensificat substanțial în ultima perioadă. A avut întâlniri cu reprezentanții companiilor private, cu primari și președinți ai consiliilor județene, cu reprezentanții cultelor. A cerut de asemenea sprijinul medicilor de familie în vederea înființării de centre de vaccinare la cabinetele acestora.
Recent, șeful executivului a făcut următoarea declarație: "Am discutat și cu primarii, cu primarii PNL, am avut o discuție cu președinţii de Consiliu Județean, am implicat şi Tineretul Naţional Liberal, încerc să iau toată lumea să meargă să vorbească despre beneficiile campaniei de vaccinare, dar la sate în special e nevoie de primar şi de preot."
Deși târzie, este o inițiativă de salutat a premierului. Dacă astfel de întâlniri s-ar fi petrecut mult mai devreme, cu siguranță campania de vaccinare ar fi avut mai mult succes.
Să nu ne amăgim însă că interlocutorii lui Cîțu își vor sufleca mânecile și vor face din noapte zi pentru a motiva oamenii să se vaccineze. Vor fi fiind însă, mai ales la sate, și primari, preoți, învățători care își vor lua în serios statutul de cârmuitori ai comunităților rurale. Nu în masă, ca atunci când sunt principalii agenți electorali, dar într-o anumită măsură putem miza, în ceea ce-i privește, măcar pe bunul simț de a inocula comunității situația dramatică în care ne aflăm cu toții.
Aici nu este vorba de gestionarea mitei electorale, ci de măsurile de prevedere împotriva morții. De conștientizarea cetățenilor că pandemia este în fapt o boală a comunităților și nu doar a indivizilor.
Puțini sunt cei care se întreabă, inclusiv din mass-media, de ce politicienii nu se implică în campania de vaccinare. Oricât de mare ar fi prăpastia dintre aleși și alegători, cei dintâi ar trebui măcar să încerce să conștientizeze populația și să facă front comun împotriva răspândirii coronavirusului. Birourile din teritoriu ale parlamentarilor sunt însă ferecate pentru oamenii de rând, având în schimb destinația de centre de afaceri ale gulerelor albe.
Egoismul, atât în mediul urban, cât și în mediul rural se manifestă și în situația de criză în care ne aflăm. Cei care nu respectă măsurile de prevedere și cred că de ei nu se va atinge virusul nu se gândesc la faptul că, trăind în comunitate și nu în pustiu, îi pot îmbolnăvi și pe semenii lor.
Purtarea măștii, deși obligatorie, nu poate fi controlată în totalitate. Rebelii care nu se supun regulilor de luptă împotriva pandemiei amenință, din inconștiență sau pur și simplu din nepăsare, sănătatea și viața celor de lângă ei.
Înaintea pandemiei, temerile românilor se traduceau în frica de ziua de mâine, frica de cutremur, frica de a-și pierde locul de muncă. Acum, în plină pandemie, 7 din 10 români se tem mai mult de spitalizare decât de infectarea cu COVID-19 și de consecințele acesteia, arată sondajele de opinie.
La nivel global, înainte de a fi descoperite și administrate vaccinurile, 3 din 4 adulți apreciau că se vor vaccina. România se afla printre țările cele mai sceptice în această privință, cu un procent de 57% încredere.
În fața datelor oficiale privind campania de vaccinare, se pare că scepticismul față de eficacitatea vaccinării a crescut. Aceasta relevă și faptul că solidaritatea în fața dezastrului e în mare măsură absentă.
Pe lângă pandemia de COVID-19 s-a răspândit și se răspândește și o "infodemie", așa cum a numit-o Organizația Mondială a Sănătății. Aceasta constă în abundența de informații false despre virus și consecințele infectării, transmise în special prin platformele online.
Iată câteva mituri la ordinea zilei:
- vaccinul modifică ADN-ul uman;
- consumul de alcool previne infectarea;
- vaccinul va produce efecte adverse care vor apărea după câțiva ani;
- virusul se poate transmite prin produsele fabricate și importate din alte țări.
"Paza bună păzește primejdia rea" se pare că nu funcționează. Cu toate acestea, suntem cu ochii ațintiți către un orizont foarte apropiat în care vom scăpa de pandemie. Optimismul, fără o bază solidă, ne este la îndemână, iar bilanțul zilnic al morților în secțiile ATI tinde să devină un fapt divers.
George Arun, Deutsche Welle