În umbra lungă a comunismului, educația românească se zbate într-un cerc vicios care pare fără sfârșit. De 35 de ani, de la Revoluția din 1989, sistemul educațional al țării a fost prins într-o spirală a decăderii, marcată de subfinanțare cronică, reforme eșuate și o viziune deformată asupra rolului școlii în societate.
În acest peisaj sumbru, o întrebare fundamentală străbate cu o urgență inevitabilă: „A cui este, de fapt, școala?”
Vechea gardă politică, ancorată în mentalități depășite, perpetuează ideea că instituțiile de învățământ sunt simple anexe ale ministerului, instrumente în mâinile lor.
În contrast, o nouă viziune, promovată de USR, răstoarnă această paradigmă învechită: școala aparține comunității - părinților, elevilor, profesorilor și autorităților locale. Aceștia sunt adevărații stakeholderi ai educației, cei care ar trebui să dețină frâiele administrării și dezvoltării școlilor.
În mijlocul acestui tablou dezolant, câteva raze de speranță străpung norii grei ai stagnării. Primari vizionari, aparținând noii generații politice, au îndrăznit să viseze la o "Românie ca afară" și au trecut la fapte. Investiții fără precedent în educație au început să transforme visul în realitate în câteva enclave ale progresului.
Elena Lasconi, primarul USR din Câmpulung Muscel, a sfidat decenii de subfinanțare, injectând peste 100 de milioane de lei în educație - o sumă de zece ori mai mare decât totalul investit în trei decenii de administrații anterioare.
La Timișoara, Dominic Fritz a adus în prezent Colegiul Tehnic Emanuil Ungureanu și Școala 13, dotându-le cu tehnologii de ultimă oră. Brașovul și Bacăul, sub conducerea primarilor USR Allen Coliban și Lucian Stanciu-Viziteu, experimentează o revoluție digitală în sute de școli, folosind fonduri europene pentru a construi viitorul educației.
În Capitală, sectoarele 1 și 2 au devenit terenul unor transformări radicale. Radu Mihaiu a modernizat 55 de clădiri școlare în Sectorul 2, aducându-le la standarde internaționale, în timp ce Clotilde Armand a dublat valoarea burselor pentru elevii din Sectorul 1, oferindu-le acestora cea mai substanțială susținere financiară din țară.
Aceste exemple de succes nu sunt doar puncte luminoase pe harta sumbră a educației românești. Ele reprezintă o provocare directă la adresa status quo-ului și o demonstrație că schimbarea nu este doar posibilă, ci și imperativă.
După 35 de ani de derivă, România are șansa să rupă lanțurile cercului vicios și să reimagineze educația ca fundament al unei societăți prospere și competitive. Întrebarea care rămâne este: va reuși țara să transforme aceste exemple izolate într-o mișcare națională care să redefinească viitorul educației românești?
Dotări de ultimă generație în școlile din Câmpulung
În Câmpulung Muscel, Elena Lasconi a investit în educație cea mai mare sumă din istoria orașului: peste 100 de milioane de lei. Bani investiți în consolidarea și reabilitarea unor școli, dotarea cu mobilier și echipamente digitale a claselor, laboratoarelor și sălilor de sport, ca și în construirea primei creșe din Câmpulung.
Primarul USR a obținut peste 15 milioane de lei din PNRR pentru dotarea a 15 unități de învățământ cu mobilier nou și echipamente digitale de ultimă generație: table interactive, laptopuri, sisteme de sunet, imprimante multifuncționale, camere de videoconferință etc.
14 unități școlare din oraș vor fi dotate cu acești bani europeni: grădinițe, școli, licee, colegii și Clubul Copiilor. Sălile de clasă vor fi dotate cu mobilier nou și echipamente IT. Vor fi înființate 34 de laboratoare de fizică, chimie, biologie, asistență psiho-pedagogică și laboratoare multidisciplinare. Vor fi dotate, de asemenea, 11 săli de sport.
Şcoli moderne în Timişoara
De la preluarea mandatului, primarul Dominic Fritz a făcut cele mai mari investiţii din ultimele decenii în şcolile din Timişoara. Şi în acest an educaţia a rămas un domeniu prioritar: 20% din bugetul de dezvoltare al oraşului e direcţionat spre şcoli şi grădiniţe.
Primarul USR a obţinut o finanţare de 17,5 milioane de euro din PNRR pentru dotarea a 1.300 de clase din Timişoara cu mobilier nou, materiale didactice şi echipamente digitale performante. Tot mobilierul vechi din şcoli va fi schimbat: băncile, dulapurile, scaunele vechi din sălile de clasă – inclusiv echipamentele IT. Toţi copiii din Timişoara, indiferent dacă învaţă la o şcoală de cartier sau în centru, vor avea condiţii moderne, sigure şi confortabile, în clase şi laboratoare.
E cel mai ambiţios proiect de modernizare a învăţământului timişorean din ultimele decenii, fiind vizate peste 80% dintre sălile de clasă din oraş; restul de 20% au beneficiat de dotări în ultimii 5 ani. Aproximativ 40.000 de elevi vor beneficia de aceste dotări și vor dispărea astfel diferenţele dintre şcolile centrale şi cele din cartiere. Toţi copiii din oraş vor avea condiţii egale de educaţie în clase!
Primarul USR a finalizat recent reabilitarea Colegiului Tehnic Emanuil Ungureanu, unde o mie de tineri vor avea condiții optime de studiu în noul an. A fost finalizată de asemenea clădirea nouă a Școlii 13, dotată cu mobilier nou și echipamente de ultimă generație. Alte 7 corpuri noi de clădiri se construiesc la școlile din Timișoara. Noile clădiri vor fi echipate cu dotări moderne pentru sălile de clasă, laboratoare, săli de sport şi ateliere şi vor deveni şcoli de secolul 21, dotate cu toate lucrurile de care copiii au nevoie.
Mai multe şcoli din Timişoara vor fi transformate în şcoli verzi, cu fonduri europene. Aşa se va întâmpla la Colegiul Henri Coandă, Liceul Alimentar, Şcoala Generală nr. 1 din zona cartierul Fabric și Liceul „J.L. Calderon”. Clădirile vor fi eficientizate energetic, vor fi instalate panouri solare, tâmplăria veche va fi schimbată, ca şi instalaţiile termice, electrice şi reţeaua de apă.
Primarul Dominic Fritz a obţinut de asemenea 103,3 milioane de lei din PNRR pentru construirea unui campus de învăţământ dual la Timişoara, prin asocierea primăriei cu 30 de parteneri: trei universităţi, inspectoratul şcolar, 7 licee, 16 companii şi 3 asociaţii ale mediului de afaceri. Campusul va fi un spaţiu modern, complet echipat, şi va pregăti viitorii meseriaşi pentru cerinţele actuale de pe piaţa muncii.
Sute de clase modernizate în şcolile din Bacău
Şi şcolile din Bacău se modernizează în mandatul primarului USR Lucian Stanciu-Viziteu, care a alocat în 2024 peste 34 de milioane de lei pentru educație. De trei ori mai mult decât în ultimul an de mandat al fostului primar.
Şcolile din Bacău vor fi dotate cu mobilier, materiale didactice şi echipamente digitale, printr-o finanţare de 8,6 milioane de euro obţinută din PNRR. Aproape 800 de săli de clasă, laboratoare, cabinete şcolare şi ateliere de practică vor fi dotate cu mobilier şcolar nou şi echipamente digitale de ultimă generație: laptopuri, table electronice, routere de reţea, videoproiectoare, camere web şi 4.267 tablete pentru uz şcolar. Scaunele și pupitrele au fost deja montate în clase, iar în octombrie vor sosi calculatoare noi, table interactive, dar și bănci, catedre și dulapuri.
O nouă clădire se construieşte la Colegiul Tehnic de Comunicaţii „N.V. Karpen”, cel mai mare colegiu tehnic din judeţul Bacău, printr-o investiţie de peste jumătate de milion de euro. Aici învaţă aproape 2.200 de copii de la nivelul preşcolar, primar, liceal (zi şi frecvenţă redusă), precum şi tineri de la şcoala profesională, postliceală şi de maiştri.
A fost finalizată de asemenea reabilitarea termică a corpului principal al colegiului şi a clădirii în care funcţionează grădiniţa şi căminul, printr-un proiect european de aproape 9 milioane de lei. Din acest an, se vor face economii de până la 30 la sută cu agentul termic şi consumul de energie.
Se finalizează, de asemenea, prima reabilitate termică, în aproape 50 de ani de existenţă, a Liceului Tehnologic „Grigorie Antipa”. Se fac lucrări de modernizare şi reabilitare a liceului, cu instalaţii sanitare, termice şi electrice noi, şi o nouă rezervă de apă pentru hidranţii interiori şi exteriori. Liceul va avea de asemenea două laboratoare noi de informatică, pe lângă cele de fizică şi chimie, care vor fi reabilitate integral – o investiţie de aproape 6 milioane de lei.
Au fost modernizate de asemenea cantinele de la colegiile naţionale „Ferdinand I” şi „Mihai Eminescu” şi de la Colegiul Pedagogic „Ştefan cel Mare”. Modernizările permit creşterea calităţii hranei pentru sute de copii care iau masa şi reduc costul facturii de utilităţi a acestor şcoli. Și la Liceul Tehnologic „Dumitru Mangeron” s-a schimbat acoperişul la cantină şi cămin şi vor fi renovate clasele, printr-o finanţare de 3,3 milioane de lei.
Colegiul „Vasile Alecsandri” trece de asemenea printr-o transformare majoră, printr-un proiect de reabilitare finanțat cu 70 de milioane de lei din PNRR. În urma lucrărilor, va fi conservată o clădire de patrimoniu cu valoare istorică, care va deveni în același timp o școală sigură și modernă.
Și în acest an școlar, ca și anul trecut, elevii din mai multe cartiere ale Bacăului pot ajunge la școală gratuit, cu autobuzul școlar.
Buget record pentru educaţie la Braşov
În Brașov, oraș administrat de primarul USR Allen Coliban, bugetul alocat educaţiei a crescut constant în mandatul primarului USR: dacă anul trecut era de 181,7 milioane de lei, în 2024 este de peste 266 de milioane de lei.
Primăria a dotat în ultima perioadă toate şcolile din Braşov cu echipamente moderne IT: table inteligente, proiectoare, laptopuri. De asemenea, toate unităţile de învăţământ au fost dotate cu echipamente sportive. Orele de sport se desfăşoară acum cu echipamente noi, inclusiv mingi omologate de federaţiile sportive în mai multe domenii.
Un nou corp de clădire se construieşte la cea mai căutată şcoală din cartierul Tractorul, Şcoala 30, care va fi pus la dispoziţia elevilor în acest an şcolar. O clădire cu parter şi două etaje, în care vor fi amenajate 10 săli de clasă, un laborator de informatică, un al doilea laborator (a cărui destinaţie va fi stabilită de conducerea şcolii), o bibliotecă, un cabinet medical, grupuri sanitare pentru fete, băieţi şi persoane cu dizabilităţi. Clădirea va avea şi un lift exterior, pentru a asigura accesul persoanelor cu dizabilităţi. Proiectele de construire a şase grădiniţe şi patru creşe sunt de asemenea într-un stadiu avansat.
La Braşov se construieşte şi un campus pentru învăţământul dual, care va integra învăţământul profesional liceal cu cel universitar, printr-un parteneriat administraţie – învăţământ – mediu de afaceri. Un proiect de 141 de milioane de lei, din care peste 104 milioane de lei sunt fonduri nerambursabile din PNRR, obţinute de primarul Allen Coliban.
Tinerii din Braşov se vor pregăti aici pentru calificări solicitate pe piaţa muncii în industria auto şi mecatronică, industria aeronautică, IT, alimentaţie publică şi turism.
Campusul va fi format dintr-un centru educaţional cu 10 săli de clasă, 10 ateliere tehnologice/de practică digitale, un atelier digital multifuncţional universitar, bibliotecă, un cămin pentru elevi/studenţi cu o capacitate de 400 de locuri, cantină, spaţii de luat masa şi o sală de sport multifuncţională.
Investiţii record în şcolile din Sectorul 1
În Sectorul 1 al Capitalei, primarul USR Clotilde Armand a alocat un procent record de 22% din bugetul pe 2024 pentru Educaţie. Peste 530 de milioane de lei vor fi investiţi în modernizarea şcolilor şi dotarea acestora cu tehnologie de ultimă generaţie.
Un corp nou de şcoală se construieşte la Liceul Teoretic „Nicolae Iorga”, cu 19 săli de clasă. Noul corp va avea o bibliotecă modernă cu sală de lectură, cabinet medical, cabinet stomatologic etc. Proiectul prevede de asemenea construirea unei săli de sport moderne şi a unei săli de evenimente.
Şi elevii talentaţi la arte vor beneficia de condiţii de studiu şi creaţie îmbunătăţite, prin extinderea şi modernizarea Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”. Noul imobil va include laboratoare ultramoderne, cabinete medicale, sală de sport, bibliotecă şi spaţii multifuncţionale, care vor oferi celor 734 de elevi toate condiţiile necesare pentru excelenţa artistică.
Un bazin olimpic ultramodern va fi construit la Colegiul Tehnic „Media”, pentru a susţine antrenamentul şi competiţiile sportivilor practicanţi de înot.
În plus, primarul Clotilde Armand a dublat bursele elevilor din Sectorul 1, care au în prezent cele mai mari burse din ţară.
Educaţie de calitate în Sectorul 2
Şi în Sectorul 2 al Bucureştiului se fac investiţii masive în educaţie. An de an, Radu Mihaiu, primarul USR al Sectorului 2, a crescut sumele alocate pentru învăţământ, iar asta se reflectă în calitatea şcolilor şi a educaţiei.
Dacă în 2020, ultimul an de mandat al fostului primar al Sectorului 2, bugetul alocat investiţiilor în educaţie era de 55 de milioane de lei, în 2024 suma alocată acestor investiţii este de șase ori mai mare, de peste 340 de milioane de lei.
Primăria Sectorului 2 a consolidat, reabilitat şi modernizat 55 de clădiri ale unor şcoli, care au fost aduse la standarde înalte de confort şi funcţionalitate.
De asemenea, au fost modernizate 14 curţi de şcoli, care au devenit spaţii sigure şi atractive pentru recreere şi activităţi în aer liber.
În plus, 38 de clădiri ale unor şcoli sunt în lucru în prezent – majoritatea acestora sunt în faze avansate de execuție şi vor fi finalizate în acest an.
Primarul Radu Mihaiu a finalizat de asemenea construirea a 5 grădinițe noi și a unei creșe cu 110 locuri. Iar investiţiile nu se opresc aici. Vor fi construite 7 săli de sport aferente şcolilor şi un corp nou de clădire la Şcoala Maria Rosetti, cu 260 de locuri în plus. Se efectuează de asemenea lucrări de consolidare, reabilitare şi modernizare la mai multe unităţi de învăţământ, printre care Şcoala Centrală, Liceul Spiru Haret, Liceul Mihail Sadoveanu, Liceul Xenopol, Colegiul Naţional Mihai Viteazul şi Şcoala 31.
Mai multe programe educaţionale inovative au fost de asemenea implementate în Sectorul 2: „Şcoală după şcoală”, „Grădiniţa de vară” şi „Educaţia duală”, care le oferă copiilor şi tinerilor acces la o gamă variată de activităţi şi experienţe de învăţare.
Primăria Sectorului 2 a dezvoltat şi un program dedicat sportului în şcoli, pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos şi implicarea elevilor în competiţii şi în diverse alte activităţi sportive.
Şcoli moderne şi în alte localităţi administrate de primarii USR
Şcolile se modernizează şi în alte localităţi administrate de primarii USR, cu bani din bugetul local sau cu fonduri europene.
În Dumbrăviţa (judeţul Timiş), primarul USR Horia Bugarin a construit de la zero, în primii 3 ani de mandat, cu fonduri europene, o creşă şi o şcoală cu bazin de înot, sală de sport şi bibliotecă. Un milion de lei obţinuţi din PNRR vor fi investiţi în dotarea cu echipamente IT şi mobilier nou a zeci de săli de clasă. Table inteligente au fost instalate deja în 25 de clase, care vor fi dotate şi cu sisteme audio, imprimante multifuncţionale şi scannere. Laboratorul de informatică va fi de asemenea dotat cu 30 de laptopuri, iar 12 clase vor avea mobilier nou.
La Întorsura Buzăului, în judeţul Covasna, primarul Raul Urdă are în derulare proiecte de reabilitare a două licee din oraş, „Mircea Eliade” şi „Nicolae Bălcescu”, cu finanţări de peste 1,2 milioane de euro obţinute din PNRR. De asemenea, şcolile din oraş vor fi dotate cu mobilier, materiale didactice şi echipamente digitale, cu 875 de mii de euro din PNRR.
La Milişăuţi (jud. Suceava) se reabilitează un corp al Şcolii Gimnaziale Bădeuţi, printr-un proiect finanţat 100% din PNRR. Este primul proiect ajuns în faza de execuţie dintre cele 12 cu finanţare din PNRR semnate de primarul Vasile Cărare. Primarul USR a obţinut de asemenea peste 1,6 milioane de lei din PNRR pentru dotarea şcolilor cu mobilier nou, materiale didactice şi echipamente digitale.
Primarul Vasile Popa din Gârbovi, judeţul Ialomiţa, a obţinut peste 8,2 milioane de lei din PNRR pentru reabilitarea Şcolii Gimnaziale Gârbovi şi a grădiniţei cu program normal. De asemenea, 986 de mii de lei din PNRR vor fi investiţi în dotarea şcolilor cu mobilier, materiale didactice şi echipamente digitale.
Primarul Marian Arhire construiește o școală verde în Sânpetru, în care vor învăța 850 de elevi. Școala va fi construită printr-o finanțare de 8 milioane de euro din PNRR și este parte a unui proiect de dezvoltare a unui campus educațional care va avea și o grădiniță, creșă, sală de sport etc.
O școală nouă, la cele mai înalte standarde, vor avea și copiii din comuna Rediu (județul Iași). 300 de elevi vor învăța într-o școală verde, cu 12 clase, laborator, teren de sport și spații de joacă. Primarul USR Ciprian Grosu a obținut 4,2 milioane de euro din PNRR pentru acest proiect.
Și primarul Mircea Deac reabilitează școala din Cernești (jud. Maramureș), cu 1,9 milioane de lei din PNRR, pentru a reduce costurile de întreținere și a crea condiții mai bune de studiu pentru copii.
În Cenad (jud. Timiș), primarul Andrei Tița a obținut de asemenea 1,3 milioane de lei din PNRR pentru dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a Școlii Gimnaziale.