Scandalul listelor de semnături adunate pentru candidatul PSD la Primăria Sectorului 5 a redeschis o rană veche și urâtă de pe obrazul politicii românești: Falsificarea listelor de susținători, sub ochii noștri și cu complicitatea tuturor participanților la alegeri, dar și a procurorilor.
Reamintim că după scandalurile de la alegerile prezidențiale din 2019, procurorii au deschis mai multe dosare penale, peste care s-a așternut apoi tăcerea.
În noiembrie anul trecut, când la BEC au fost depuse chiar și liste cu semnături xeroxate, s-a vorbit deschis despre faptul că în România există o ”piață neagră” a semnăturilor, la fel cum există una pentru lucrări de licență sau teze de doctorat, despre care știe toată lumea. S-a spus atunci că ar exista firme care se ocupă contra cost de strângerea semnăturilor pentru candidați, dar și ”liste servite” unor candidați.
Cum nimeni nu a fost găsit vinovat și pedepsit, practicile au continuat. De exemplu, nu putem să nu ne întrebăm de data asta când și unde au strâns semnături candidații Marian Vanghelie, Neculai Onțanu, Dan Bucura sau Adriana Bahmuțeanu, despre care s-a aflat public că intră în cursa electorală cu foarte puțin timp înainte de termenul limită pentru înscriere.
Cum legea nu prevede o procedură clară de verificare a listelor de semnături, totul rămâne la bunul plac al membrilor Birourilor Electorale, verificările fiind pur formale, superficiale, iar unele chiar hazlii.
”Singurii care pot să verifice legalitatea unei semnături sunt procurorii. (...) Noi, ca ONG-uri, am cerut în anii trecuți să ni se permită să observăm procesul. (...) Niciodată nu ni s-a permis, pe motiv că ar fi vorba despre date personale”, spune Septimius Pîrvu, expert în procese electorale la Expert Forum (EFOR), într-un interviu acordat pentru cititorii Spotmedia.ro în care vorbește și despre posibilele baze de date de unde își copiază ilegal unii candidați listele de susținători.
Continuăm dialogul de la alegerile prezidențiale și vă întreb încă o dată: De unde apar toate aceste liste cu susținători, mai ales acum, pe perioada pandemiei, când nu s-a prea ieșit pe stradă la cules de semnături?
Pentru aceste alegeri locale din 2020 există o lege specială care prevede că numărul de semnături necesare se reduce la jumătate. Până acum aveau nevoie de 1% din persoanele care se regăseau în Registrul Electoral pentru circumscripția (localitatea) respectivă, iar de data asta numărul s-a redus la jumătate.
De exemplu, pentru un sector din București acum este nevoie de un număr între 1000 -2000 de semnături, iar pentru municipiu, undeva la 9.000 de semnături. Sunt datele publicate de AEP.
Într-adevăr, este o inflație de candidați față de alegerile anterioare. Cum și de unde au strâns unii aceste semnături e greu de explicat. Sunt partide care le strang pe stradă (au corturi, oameni) sau partide care au strâns online – un beneficiu pe care AEP l-a inclus acum, pe perioada pandemiei (dar fiecare partid a trebuit să se descurce, nu a existat o platformă centralizată). S-a putut merge și in paralel, cu ambele metode.
Dar în cazul unor candidați, într-adevăr se pot ridica niște semne de întrebare.
Cine are obligația să verifice listele și ar putea depista falsurile?
Verificarea ține de fiecare birou de circumscripție în parte, nu există o procedură în care scrie clar cum se verifică aceste liste. Ce se verifică, de fapt? Să fie numărul de semnături care trebuie și să fie corect administrativ (cu semnătura persoanei care își asumă lista).
Nu se fac verificări suplimentare, mai ales la alegerile locale. Bănuiala mea este că nu verifică nimeni dacă persoanele respective chiar există. Ei se uită pur și simplu: să fie adresa completă, să fie un CNP cu toate cifrele în el, chestiuni din acestea, absolut formale.
Există restricții privind protecția datelor, acel GDPR. Totuși, de unde ar putea avea niște candidați bazele de date cu numele si informațiile noastre personale?
Au existat foarte puține dovezi că unele liste au fost falsificate, dar, într-adevăr, au existat multe dosare penale deschise de-a lungul timpului, de exemplu după alegerile prezidențiale.
Nu știu ce s-a mai întâmplat, nu știu care mai e situația lor, dar este clar că NU au ajuns în instanță. Probabil că se fac investigații...
Știu că au mai fost niște plângeri penale, chiar și acum: Cazul de la Sectorul 5 e mai celebru, dar am văzut că s-au făcut și la Sectorul 1. Probabil că mai sunt depuse și în țară.
E greu de dovedit că aceste liste sunt falsificate. Iar sursele pot fi diverse. De exemplu, dacă ești primar în funcție, ai acces la baza de date cu cetățenii, prin Direcția de evidență a populației. Sau dacă ai o instituție în subordine, îi iei pur și simplu cu japca pe cei care lucrează acolo și îi obligi să semneze pentru tine.
Apoi, există tot felul de baze de date. Pot fi folosite chiar listele de la alegerile trecute... Să ne amintim că la alegerile prezidențiale s-au găsit liste trase la xerox - pur și simplu, aceeași foaie de mai multe ori.
De ce e așa de greu ca un procuror să finalizeze o astfel de anchetă? Sunt informații publice, ce e așa de greu de verificat? Iar falsificarea listelor este infracțiune, nu-i așa?
Sigur. Ca în cazul oricărui alt document care este public, ar fi vorba despre fals în acte publice.
În cazul alegerilor prezidențiale erau foarte multe semnături, nu știu cum sunt ele verificate. Dar, din păcate, ca în cazul multor dosare penale care sunt legate de alegeri, astfel de cazuri fie sunt închise, fie, de multe ori, mai ales dacă sunt plângeri care nu au fost făcute în timp util, procesul electoral se termină, nu mai ai pe cine să tragi la răspundere...
Noi, ca ONG-uri, am cerut în anii trecuți să ni se permită să observăm procesul. Nu voiam neapărat să ne uităm pe CNP-uri, nu aveam pretenția să copiem date sau să facem poze, am vrut doar să vedem procedura. Niciodată nu ni s-a permis, pe motiv că ar fi vorba despre date personale.
Anul acesta, legat de dosarul de la Sectorul 5 am întrebat la biroul de circumscripție care este procedura de verificare, dar nu am primit niciun răspuns.
Oricum, singurii care pot să verifice legalitatea unei semnături sunt procurorii.
Însă, având în vedere că apartenența la un astfel de birou electoral este o funcție publică, eu cred că există obligația de a trimite astfel de cazuri către organele care se ocupă de cercetarea penală.
Dar asta ține de responsabilitatea fiecărui Birou, fiindcă nu îi oprește nimeni să o facă. Dacă ți se pare că e vorba despre un fals, eu cred că este obligația ta, ca instituție publică (pe perioada electorală), să trimiți o plângere la Parchet.
Și de ce nu o fac?
Nu vor să se complice, probabil.
Sau știu că nu are rost, pentru că oricum procurorii nu prind vinovații, completez eu. Cine sunt membrii Birourilor Electorale?
Teoretic ar trebui să fie juriști care au experiență, dar din informațiile pe care le avem până acum, sunt și persoane care nu au nicio treabă cu aspectele legale...
Și mai e o problemă: Reprezentanții Birourilor NU trebuie să fie membri de partid, dar se întâmplă, mai ales la alegerile locale, să fie persoane apropiate de primarul în funcție, de președintele Consiliului Județean, de partidele din localitatea respectivă. Poate că și așa se explică modul în care se fac sau nu aceste verificări de liste, pentru că doar n-o să faci plângere împotriva șefului, nu se face așa ceva..
Iar partidele sunt indulgente unele cu altele sau cum se spune de obicei ”o mână spală pe alta”. Veți face un raport cu observațiile referitoare la desfășurarea acestor alegeri locale?
Sigur. Ne propunem să avem două rapoarte în acest an, unul intermediar, care să cuprindă prima jumătate a procesului electoral și în care vom încerca să cuprindem și acest aspect privind strângerea de semnături, și unul care va fi lansat după alegeri.
Vezi aici imaginile apărute pe Internet de la o posibilă falsificare de liste, în urma difuzării cărora s-a făcut plângere penală: