Foştii demnitari PCR nu pot beneficia de Legea recunoştinţei, foștii șefi de stat care au colaborat cu Securitatea rămân fără privilegii

Foştii demnitari PCR nu pot beneficia de Legea recunoştinţei, foștii șefi de stat care au colaborat cu Securitatea rămân fără privilegii

Foştii demnitari PCR nu beneficiază de prevederile Legii recunoştinţei, au decis marţi deputaţii, care au dat vot favorabil proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977.

S-au înregistrat 282 de voturi „pentru”, unul împotrivă şi două abţineri.

„De prevederile prezentei legi nu beneficiază persoanele care sunt dovedite că în perioada 1945-1989 au deţinut funcţii în structura de conducere a Partidului Comunist Român sau gărzilor patriotice, după caz. De prevederile prezentei legi nu beneficiază persoanele care sunt dovedite că, în perioada 1945-1989, au fost militari în Armata Română, cei care au făcut parte din aparatul de represiune (securitate şi miliţie) şi care au dezinformat sau au folosit mijloace de informare în masă în scop de diversiune ori au acţionat, sub orice formă, împotriva Revoluţiei Române din Decembrie 1989, au emis ordine şi dispoziţii în favoarea menţinerii structurilor fostului partid comunist şi pentru apărarea dictatorului”, se arată într-un amendament care aparţine deputatului PNL Florin Roman, iniţiator al proiectului de lege.

Persoanele care solicită eliberarea certificatului depun, odată cu cererea, o declaraţie pe propria răspundere, autentificată, că nu se încadrează în prevederile menţionate, sub sancţiunea legii penale.

În cazul anulării unui certificat, Secretariatul de Stat va propune preşedintelui României retragerea titlului atribuit în baza acestuia.

Deputatul PSD Adrian Solomon a susţinut, în plen, că raportul „este plin de greşeli”, una dintre acestea fiind anul de înfiinţare al gărzilor patriotice, care este 1968. De asemenea, spune el, Partidul Comunist nu exista în toată perioada menţionată de lege, iar dacă militarii ar fi participat la Revoluţie „aceasta n-ar mai fi fost făcută de popor, ci ar fi fost lovitură de stat”.

Proiectul de lege face referire foarte clar la Partidul Comunist Român, iar PCR a funcţionat în ilegalitate şi în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a apărat Florin Roman.

„În ceea ce priveşte gărzile patriotice, prevederea, din punctul meu de vedere, este foarte clară”, a completat el.

Camera Deputaţilor este for decizional în acest sens.

Drepturile acordate foştilor preşedinţi – retrase dacă au colaborat cu Securitatea

Tot marți, deputații au votat ca drepturile acordate persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român să fie retrase în cazul în care se dovedeşte că aceştia au avut calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii.

S-au înregistrat 264 de voturi pentru, 3 contra şi 11 abţineri. Camera Deputaţilor este for decizional.

Deputaţii au adoptat, în acest sens, proiectul de lege de modificare a alin.b (3) al art.1 din Legea nr.406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român, în sensul includerii, între cauzele care determină retragerea drepturilor foştilor preşedinţi ai României, a celei vizând existenţa dovezii privind calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii.

"Nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de şef al statului român ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcţie prin referendum şi nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia", prevede textul adoptat.

Conform legii 406/2001, persoanele care au avut calitatea de şef al statului român beneficiază pe durata vieţii de următoarele drepturi:

  • folosinţă gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar;
  • o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu;
  • c) pază şi protecţie, precum şi folosinţă gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază, potrivit reglementărilor în vigoare.