Conform Constituției și legilor în vigoare, românii ar fi trebuit să se prezinte la urne zilele acestea, ca să își aleagă noii primari și consilieri. Ghinion! A venit pandemia de Covid-19, iar alegerile locale au rămas în aer, nu se știe până când.
Gabriela Firea, de exemplu, a depus jurământul în seara de 23 iunie 2016, după care s-a închinat de trei ori, și-a pus eșarfa tricoloră de primar general al Capitalei și a început să ia decizii în numele bucureștenilor. Zilele acestea, cei patru ani de mandat constituțional se încheie și nu e deloc clar ce urmează.
”Ar fi o impietate față de creștini să stabilim data alegerilor pe 31 mai și pe 1 iunie. Ca atare, cel mai probabil, alegerile vor fi în jurul datei de 14, maxim 21 (iunie - n.red.), plecând și de la jurămintele depuse de autoritățile locale, care de regulă au fost depuse după 20 iunie 2016. Deci dacă sunt alegeri în data de 14, mi se pare o dată super rezonabilă”, ne anunța în luna februarie premierul Ludovic Orban, în cadrul unei conferințe de presă.
Au urmat, rând pe rând, pandemia, starea de urgență, starea de alertă și o tentativă nereușită a Guvernului Orban de a prelungi mandatele aleșilor locali prin ordonanță de urgență, decizie taxată de CCR ca fiind neconstituțională.
”Suntem în criză de timp!”, afirmă Augustin Zegrean, fost parlamentar și președinte al Curții Constituționale, avertizând că din 21 iunie am putea rămâne fără aleși locali până se hotărăsc guvernanții ce e de făcut.
Când expiră mandatele aleșilor locali?
”Părerea mea este că mandatul lor expiră la 4 ani de la data alegerilor, nu de la data depunerii jurământului, așa că, după părerea mea, s-a cam încheiat ... Dar văd că unii au altă teorie. Am auzit că 21 iunie ar fi ultima zi, pentru că aceea a fost data când s-au validat mandatele aleșilor locali. Eu mă tem că nu e așa, eu cred că e data la care ei au fost aleși în funcție.
Hai să zicem că aici au dreptate și e 21 iunie. Am îndoieli, dar după această dată, dacă nu se prelungește legea, primarul nu mai poate să meargă la serviciu. A căzut ghilotina, gata! Pentru că mandatul lui e de 4 ani, iar în Constituție scrie că parlamentarii rămân în funcție până la depunerea jurământului de către noul Parlament, dar la aleșii locali nu avem o astfel de dispoziție în Constituție. Și, în mod normal, legea de prelungire a mandatelor trebuie făcută înainte de data de expirare a lor.
Deci să zicem că data e 21 iunie. Dacă până în 21 iunie nu există lege promulgată și împlinit termenul acela de 3 zile de intrare a legii în vigoare, de a doua zi nu îi mai lasă portarul pe primari să intre în primărie”, ne-a declarat Augustin Zegrean.
Cine prelungește mandatele aleșilor locali?
Și pe acest subiect a existat o dispută publică sterilă, care n-a făcut decât să întârzie și mai mult lucrurile.
”În legătură cu prelungirea, lucrurile s-au cam lămurit, pentru că la CCR s-a spus cine și cum o poate face. Prima propunere a fost o OUG care tocmai a fost declarată neconstituțională pentru că (minune!) scrie în Codul Administrativ cine și cum poate să facă prelungirea mandatului aleșilor locali: Numai prin lege!
Și acolo scrie și motivele pentru care se poate face, durata, că se poate face pe întreaga țară sau nu etc., iar acum, în situația asta cu pandemia, se făcea prin lege și pentru toată țara.
Astăzi suntem deja în criză de timp. Trebuie urgent făcut proiect de lege și aprobat de Parlament, pentru că aleșii locali nu mai pot să lucreze dacă legea nu intră la timp în vigoare. Aici nu-i de joacă, așa cum a fost când s-a introdus starea de alertă și 3 zile n-a știut nimeni ce e de făcut! Aici, din momentul în care i-a expirat mandatul, s-a terminat! Nu mai poate veni primarul peste 3 zile să își reia mandatul”, ne-a mai explicat fostul presedinte al CCR.
Cine stabilește data alegerilor locale?
Ca și când n-ar fi fost de ajuns, Parlamentul (puterea legislativă) s-a trezit că vrea să stabilească data alegerilor, luandu-i această atribuție Guvernului (puterea executivă).
”În legătură cu data stabilirii alegerilor, de 30 de ani încoace ea s-a stabilit de către Guvern. Așa scrie în toate legile electorale care s-au succedat din 1991 încoace. Și este normal să fie așa, pentru că Guvernul este cel care organizează alegerile. Guvernul stabilește secțiile de votare, face tot calendarul și il parcurge. Ei răspund: Autoritățile locale stabilesc secțiile, comisiile, totul este pe mâna autorităților locale, a Guvernului prin prefecturi și așa mai departe.
Ce să caute Parlamentul în stabilirea datei pentru aleșii locali?! Nu văd care e sensul și care e rostul. Dar știu că este o luptă politică, pentru că fiecare își calculează șansele în funcție de anumite evenimente. Parlamentul vrea să stabilească el data, pentru că acolo e o majoritate care poate să facă asta.
Sigur, ei pot să facă orice, pentru că aici nu avem text în Constituție care să spună cine stabilește data alegerilor, așa că nu mai poți să spui că legea ar fi neconstituțională. Dar eu zic că, totuși, vor ține cont de toate argumentele astea și vor lăsa Guvernul să facă ce are de făcut.
Și nu e bine deloc că se amestecă lucrurile. În alte cazuri s-ar zice că este conflict juridic de natură constituțională... Oricum, astfel de situații ar trebui evitate”, a subliniat fostul președinte al CCR Augustin Zegrean.