Aniversarea a 100 de ani de la adoptarea Constituției a fost marcată luni cu o ședință solemnă în Parlament, la inițiativa CCR, cu Patriarhul Daniel printre invitați și discursuri susținute de la tribună de președintele Klaus Iohannis sau premierul Nicolae Ciucă.
Iohannis a promis că va veghea la respectarea Constituției cât mai e la Cotroceni și a cerut Parlamentului ca legile adoptate să fie conforme cu legea fundamentală, iar CCR-ului să consolideze încrederea cetățenilor în statul de drept.
„Românilor, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie, li s-au recunoscut şi protejat principalele drepturi fundamentale. Totodată, Constituţia României din 1923 a reprezentat atât o expresie, cât şi o bază normativă pentru unificarea legislativă şi pentru integrarea multiculturală a diverselor tradiţii legislative. Legea fundamentală românească era una dintre cele mai avansate din Europa acelor vremuri, devenind temelia juridică şi politică pentru funcţionarea instituţiilor României, o monarhie bazată pe un regim constituţional democratic, parlamentar”, a spus preşedintele Klaus Iohannis.
Potrivit preşedintelui, „Constituţia din 1923 a fost o operă juridică modernă, de inspiraţie europeană, care a reflectat nu doar o serie de aspiraţii şi tradiţii specifice societăţii româneşti, ci şi apartenenţa naturală a României la spaţiul cultural, politic şi juridic al democraţiilor occidentale”.
Ciucă: O Constituţie este conştiinţa naţională codificată
Un discurs a citit și premierul Nicolae Ciucă, în care a inclus citate și metafore.
„Aşa cum spunea marele nostru om de cultură, Dimitrie Gusti, o Constituţie este pentru stat ceea ce este conştiința pentru sufletul omenesc. Astfel, o Constituţie este conştiinţa naţională codificată. Timp de 100 de ani, România a cunoscut renaşterea politică, socială şi economică a regimului democratic, precum şi degradarea şi căderea acestuia.
În acest context istoric, sărbătorim astăzi ceva mult mai important decât centenarul primei Constituţii a României întregite. Sărbătorim, de fapt, cele mai importante valori liberale democratice ale naţiunii române, care au supravieţuit în ultimul veac tuturor experienţelor autoritare şi totalitare”, a spus premierul Nicolae Ciucă în discurs.
Şeful Executivului a mai spus că „Constituţia din 1923 trebuie analizată şi înţeleasă ca parte componentă a procesului de transformare a naţiunii române într-o societate democratică funcţională şi parte integrantă a societăţi europene occidentale”.
Ciolacu: Constituţia din 1923 a avut caracterul unui proiect de ţară
Potrivit preşedintelui Camerei Deputaţilor, liderul PSD Marcel Ciolacu, Constituţia din 1923 a avut caracterul unui proiect de ţară, acesta nefiind afectat de dezbaterile politice specifice dintre putere şi opoziţie.
„Este cel mai bun exemplu pentru noi toţi cei de astăzi că atunci când partidele aleg calea unităţii în jurul intereselor naţionale fundamentale au mai multe şanse în realizarea unor proiecte majore de ţară”, spune Ciolacu.
Liderul PSD a arătat că, ”deşi Constituţia adoptată în urmă cu o sută de ani păstra structura normativă a celei din 1866, ea a fost pe bună dreptate socotită ca o Constituţie nouă, care corespundea realităţilor politice şi sociale existente după încheierea primului război mondial”.
„În mod real, România avea nevoie de un astfel de aşezământ constituţional, eminamente democratic. Acest text (...) a permis statului să intervină cu eficienţă în viaţa socială şi să-şi asume răspunderi concrete pentru înfăptuirea intereselor generale ale ţării.
Din punctul meu de vedere, unul dintre cele mai puternice principii nou introduse în Constituţia din 1923 a fost cel al 'domniei legii' ca fundament al statului. Tot atunci s-a instituit şi contenciosul administrativ şi s-a asigurat independenţa judecătorilor”
Dar daţi-mi voie, ca om de stânga, să subliniez unul dintre articolele istorice care au schimbat pentru totdeauna percepţia şi rolul femeilor în societate. Şi aici mă refer la faptul că în Constituţia din 1923 a fost prevăzut pentru prima dată că drepturile civile ale femeilor se stabilesc pe baza deplinei egalităţi între cele două sexe. A fost o reuşită remarcabilă a organizaţiilor civice feministe din acele vremuri, care au continuat presiunea publică până când au reuşit ca în Constituţia din 1938 să îşi câştige şi dreptul la vot.
Este un bun exemplu pentru noi toţi să recunoaştem astăzi că au trecut o sută de ani de conservatorism în ceea ce priveşte relaţia faţă de politicile dedicate femeilor în România. Este timpul să ne adaptăm vremurilor şi să luăm măsuri, poate chiar cu ocazia unei viitoare revizuiri a Constituţiei, astfel încât să garantăm cu adevărat egalitatea de gen, dar şi o reprezentare corectă a femeilor în societate şi politică", a mai spus șeful PSD.
Alina Gorghiu: Următoarea Constituţie să ţină pasul cu vremurile
Și Alina Gorghiu, preşedintele interimar al Senatului, a vorbit despre revizuirea Constituţiei, „pentru a avea o lege fundamentală armonizată cu interesele societăţii, care să ţină pasul cu vremurile”.
Ea a precizat că putem găsi și noi o soluţie cum este, de exemplu, cea din primul articol al Constituţiei Republicii Franceze, care cuprinde principiul „favorizării prin lege a accesului egal” al femeilor şi bărbaţilor la mandatele electorale şi funcţiile elective, precum şi la responsabilităţile profesionale şi sociale.
„Acum un secol, după desăvârşirea unităţii naţionale, pasul firesc era adoptarea unei noi Constituţii. Cu maturitate, s-a ajuns în 1923 la naşterea unui document fundamental, devenit piatra de temelie a României Mari. Au fost patru proiecte, dintre care s-a distins cel pregătit de Partidul Naţional Liberal sub conducerea lui Ion I.C Brătianu. Ideile incluse în noul proiect veneau în continuarea celor regăsite în programele revoluţionare de la 1848, dar şi în Constituţia din 1866.
Prin noua Constituţie se consolida independenţa şi suveranitatea României, consacrându-se încă de la art. 1 principiul potrivit căruia România 'este un Stat naţional unitar şi indivizibil'. Acest principiu fundamental, regăsit şi în Constituţia prezentă, este cu atât mai actual astăzi, într-un context internaţional din care nu lipsesc atitudinile revizioniste şi atacurile la suveranitatea statelor”, a spus preşedintele interimar al Senatului în discurs.
Alina Gorghiu a arătat că „Constituţia recunoştea, de asemenea, sacralitatea şi inviolabilitatea dreptului de proprietate”.
„Şi am un sentiment bun ca partidul al cărui senator sunt s-a bătut mult şi la revizuirea din 2003 ca în Constituţia actuală să existe garantarea proprietăţii private, nu doar ocrotirea ei!”, a adăugat ea.
Mesajul patriarhului Daniel
Constituţia din anul 1923 a avut rolul de a integra România din punct de vedere politic, cultural şi al drepturilor omului în marea familie a statelor civilizate, a afirmat și patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel.
"Promovarea vieţii religioase şi a libertăţii de religie apărea ca o obligaţie de prim rang a României Întregite, în condiţiile în care, după apariţia Uniunii Sovietice, România se afla la graniţa lumii libere şi reunea cea mai numeroasă populaţie creştină ortodoxă care-şi putea manifesta nestingherit credinţa", a spus PF Daniel.
Printre "marile noutăţi" aduse de actul normativ din 1923, patriarhul a amintit enunţarea constituţională a participării ierarhilor, clericilor şi mirenilor la organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, precum şi anunţarea a două legi organice: una care a statornicit principiile fundamentale ale funcţionării BOR, "precum şi modalitatea după care Biserica îşi va reglementa, conduce şi administra prin organismele sale proprii şi sub controlul statului chestiunile sale religioase, culturale, fundaţionale şi epitropeşti", iar cea de-a doua privind raporturile dintre Biserică şi Stat - Legea Cultelor din anul 1928.