Vaccinul AstraZeneca vine în România. Cel mai controversat și cel mai ieftin, acesta va da în continuare bătăi de cap autorităților

Oxford-AstraZeneca e un vaccin care are două calități imbatabile: e ieftin și poate fi depozitat într-un congelator medical normal, la -20 de grade Celsius. Asta îl transformă în cea mai la îndemână soluție pentru imunizarea în masă.
Vaccinul AstraZeneca vine în România. Cel mai controversat și cel mai ieftin, acesta va da în continuare bătăi de cap autorităților
Agenția Europeană a Medicamentului a aprobat cel de-al treilea vaccin. Oxford-AstraZeneca e noua soluție de imunizare care intră pe piață după Pfizer-BioNTech și Moderna.

Deși AEM a dat o aprobare pentru utilizare de urgență cu uz general, autoritățile române, atât cele medicale, dar și cele politice și cele care coordonează campania de vaccinare au căzut de acord că vaccinul va fi utilizat doar pentru segmentul de vârstă 18-55 de ani.

“În urma recomandărilor transmise de Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), precum și de Grupul Științific din CNCAV, ținând cont de precizările din Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP) și de studiile disponibile până la momentul autorizării condiționate de punere pe piață, în România, vaccinarea împotriva COVID-19 cu vaccinul AstraZeneca este recomandată pentru grupa de vârstă 18-55 de ani, cu posibilitatea creșterii acestui interval, în funcție de apariția noilor date științifice. De asemenea, intervalul de timp recomandat între cele două doze este de 8 săptămâni”, se arată într-un comunicat publicat de comitetul care coordonează campania de vaccinare, condus de medicul militar Valeriu Gheorghiță.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Agenția Națională a Medicamentului a făcut recomandarea pe baza analizării a patru studii de siguranță.

“Siguranța vaccinului a fost demonstrată în cele patru studii. Cu toate acestea, Agenția și-a bazat calculul referitor la cât de bine a funcționat vaccinul pe rezultatele studiului COV002 (întreprins în Marea Britanie) și studiului COV003 (întreprins în Brazilia). Celelalte două studii au avut mai puțin de 6 cazuri de COVID-19 fiecare, ceea ce nu a fost suficient pentru a măsura efectul preventiv al vaccinului. În plus, deoarece vaccinul trebuie administrat în două doze standard, iar a doua doză trebuie administrată între 4 și 12 săptămâni după prima, Agenția s-a concentrat pe rezultatele persoanelor care au primit acest regim standard”, se arată în comunicatul agenției.

Nu sunt suficiente date în ce privește efectele asupra persoanelor în vârstă

Cu toate acestea, un studiu publicat în urmă cu câteva zile arată că vaccinul are o eficiență de 76% după prima doză, pentru o perioadă de trei luni, în ce privește prevenirea de a dezvolta o infecție simptomatică.

“Majoritatea participanților la aceste studii au avut vârste cuprinse între 18 și 55 de ani. Nu există încă suficiente rezultate la participanții mai vârstnici (peste 55 de ani) pentru a aproxima cât de bine va funcționa vaccinul în acest grup. Cu toate acestea, se așteaptă un oarecare grad de protecție, având în vedere că s-a observat un răspuns imunitar în această grupă de vârstă și pe baza experienței avute cu alte vaccinuri; deoarece există informații fiabile privind siguranța la această grupă de vârstă, experții științifici ai EMA au considerat că vaccinul poate fi utilizat la adulții mai vârstnici. Se așteaptă mai multe informații din studiile în curs de desfășurare, care includ o proporție mai mare de participanți vârstnici”, se arată în raportul experților români de la Agenția Națională a Medicamentului.

Concluzie. Deși agenția europeană, în urma analizării datelor și a studiilor independente realizate, consideră că vaccinul poate fi utilizat și la adulții mai vârstnici, pentru că în faza a treia de testare au fost prea puțini voluntari în vârstă, autoritățile medicale din România aprobă folosirea vaccinului doar populației cu vârsta între 18-55 de ani.

Italia și România au aprobat vaccinul pentru acest segment, Olanda, Franța, Germania și Suedia au indicat că soluția poate fi inoculată populației cu vârsta între 18 și 65 de ani.

1,3 milioane de doze în două luni

În România, primele doze de vaccin AstraZeneca vor ajunge luni, 8 februarie, conform unor surse. E de așteptat ca prima livrare să conțină 200.000 de doze. Țara noastră ar trebui să primească 700.000 de doze în luna februarie și cel puțin alte 600.000 de doze în luna martie din acest tip de vaccin, conform declarațiilor celor din comitetul de vaccinare.

Oficialitățile din Italia au anunțat că lucrătorii esențiali cu vârsta între 18-55 de ani vor primi AstraZeneca. E de așteptat ca și în România să se întâmple același lucru, iar vaccinarea “esențialilor” să reînceapă cât mai curând.

În acest moment, în România nu se mai fac programări pentru vaccinare din cauza crizei de doze. În primele două săptămâni s-au programat peste 800.000 de persoane, iar acestea au fost distribuite până după jumătatea lunii aprilie. În data de 5 februarie au fost vaccinate 26.757 de persoane, 16.050 cu prima doză, 17.150 cu cea de a doua, conform datelor oficiale.

Posibile efecte și implicații provocate de limitarea folosirii vaccinului AstraZeneca la segmentul 18-55 de ani

  • Foarte mulți “esențiali” din instituții de stat, deja programați, ar putea refuza să se vaccineze cu această soluție pentru că “nu e cea mai bună”.
  • Comitetul național de vaccinare trebuie să dezvolte o nouă infrastructură de comunicare, programare și inoculare specială pentru AstraZeneca.
  • Nu va putea fi extins procesul de imunizare a persoanelor în vârstă așa că numărul de cazuri grave și mortalitatea provocate de epidemie nu vor scădea, deși numărul de oameni vaccinați va continua să crească.
  • După rularea vaccinului și apariția unor noi date, intervalul de vârstă se va mări și atunci va fi nevoie din nou de refacerea logisticii de vaccinare cu această soluție.
  • Oxford-AstraZeneca e un vaccin care are două calități imbatabile: e ieftin și poate fi depozitat într-un congelator medical normal, la -20 de grade Celsius. Asta îl transformă în cea mai la îndemână soluție pentru imunizarea în masă.

Erori de strategie și de testare

Vaccinul Oxford-AstraZeneca a fost pariul atât al Marii Britanii cât și al Uniunii Europene în lupta cu pandemia. Mai multe erori făcute de compania britanico-suedeză în timpul testării de faza a treia au determinat autoritățile medicale din SUA să nu aprobe vaccinul și să ceară derularea unei testări suplimentare în Statele Unite, dar și autoritățile medicale din state membre UE să limiteze folosirea vaccinului.

Cele două mari erori făcute în timpul testărilor au fost:
  • modificarea dozajului de ser între prima și a doua injecție, operațiune dezaprobată de experți.
  • înrolarea unui număr mic de voluntari în ultima fază de testare care au avut vârsta peste 55 de ani.

Cum a fost realizat vaccinul Oxford

Toate aceste probleme la care s-au adăugat cele legate de imposibilitatea de a livra dozele stabilite prin contract au creat foarte multe dezbateri în jurul vaccinului Oxford. Dar acesta e o soluție extrem de inteligentă, diferită total de soluțiile “genetice” Pfizer și Moderna.

Profesorul Sarah Gilbert a condus echipa Oxford, reușind realizarea unui vaccin ușor de depozitat, dar și foarte ieftin – Foto: Wikipedia.com

Oamenii de știință din laboratorul de epidemiologie al Universității Oxford au colectat un virus de gripă de la un cimpanzeu bolnav, descrie BBC News procesul

Aceștia au adus virusului gripal colectat modificări succesive, creând un instrument de vaccinare care putea fi adaptat împotriva oricărui alt virus, cu condiția să atașezi moleculei respective secvența genetică a inamicului cu care îți propui să lupți.

Imaginați-vă ChAdOx (soluția Oxford) ca pe un aspirator, iar secvența genetică a inamicului e una dintre zecile de perii care vin la pachet cu aspiratorul. Prin proceduri de laborator poți să atașezi molecula ChAdOx pentru a curăța și cele mai inaccesibile colțuri din cameră.

“Înainte de epidemia de Covid-19, 330 de persoane primiseră vaccinuri pe bază de ChAdOx 1 pentru boli variind de la gripă la virusul Zika, de la cancer de prostată până la boala tropicală chikungunya”, anunță BBC News.

Și mai trebuie spus că dintre toate cele trei vaccinuri aprobate, cel de la Oxford-AstraZeneca are potențialul de a fi modificat cel mai rapid pentru noile tulpini de coronavirus, susțin mai mulți experți.  

Ai ajuns până la finalul acestui articol! 👏 Noi iți dăm un mare Like. Ne dai și tu? 👇