O nouă tendință face valuri pe rețelele sociale, în special printre tinerii din generația Z: „princess treatment” – sau, în traducere liberă, „tratamentul de prințesă”. Acest concept combină visul romantic cu gesturi de curtoazie clasică, dar și cu o doză de nostalgie pentru o lume în care cavalerismul era o virtute esențială.
Potrivit BBC, „tratamentul de prințesă” se referă la gesturi considerate demne de un basm: cafea adusă la pat, flori oferite regulat, pedichiuri plătite de partener sau deschiderea ușii în orice context. Este adesea prezentat online ca o alternativă luxoasă și idealizată la „minimumul de efort” din relațiile moderne.
De la TikTok la Bridgerton: cum a devenit această fantezie virală
Pe TikTok, Instagram și alte platforme, ideea a fost popularizată de influenceri precum Courtney Palmer, o tânără din Utah care se autodefinește ca „soție-prințesă”. Unul dintre clipurile sale virale (7,6 milioane de vizualizări) arată cum, la restaurant, ea nu vorbește cu ospătarii, nu-și comandă singură mâncarea și nici nu deschide ușa, toate acestea fiind responsabilitatea soțului.
Pentru unii, aceste comportamente sunt romantice și inofensive. Pentru alții, ele evocă mai degrabă o imagine de prizonieră decât una de prințesă, iar The Guardian le-a numit „dezgustătoare” și „tulburătoare”.
Și totuși, fenomenul are priză în special în SUA, acolo unde romantismul clasic pare să fie o reacție la cultura întâlnirilor rapide, adesea impersonale.
„Într-o perioadă în care datingul pare tranzacțional și confuz, romantismul old-school capătă o notă specială”, spune Myka Meier, influencer în etichetă, citată de BBC.
Fascinația americanilor pentru prințese - de la Regina Victoria la Meghan Markle
Istoric vorbind, americanii au fost mereu captivați de ideea regalității, tocmai pentru că nu le aparține. De la „febra Victoria” din secolul XIX, până la obsesia contemporană pentru Prințesa Diana sau Meghan Markle, povestea regalității feminine a fost reinterpretată în cheie pop și adaptată pentru consumul de masă.
„Prințesele combină viața publică și cea privată într-un mod inaccesibil femeilor din SUA. Ele devin simboluri ale feminității, dar și figuri cu putere politică și socială”, explică Arianne Chernock, profesoară de istorie la Boston University.
În același timp, serialele de epocă precum Bridgerton, The Crown sau The Gilded Age alimentează această fantezie colectivă despre curtarea clasică și eleganța aristocratică.
Potrivit expertului în bune maniere Daniel Post Senning, „poveștile ne influențează profund modul în care ne înțelegem emoțiile și așteptările”.
Feminitate idealizată sau patriarhat ambalat în fundițe?
Criticii fenomenului spun că „tratamentul de prințesă” nu este altceva decât o versiune modernă a cavalerismului, care poate perpetua roluri de gen tradiționale. Istoric, cavalerismul era un cod de conduită specific bărbaților față de femei, adesea văzut ca o manifestare de „patriarhat binevoitor”.
Pe de altă parte, adepții trendului îl descriu ca pe un act de atenție emoțională și prețuire autentică. „Gesturile formale încetinesc ritmul relației, oferă spațiu pentru apreciere și adaugă un strop de magie”, susține Meier.
O tendință înrudită cu „soțiile tradiționale”
Această dezbatere nu vine din neant: trendul vine în prelungirea curentului trad wife, în care femeile promovează idealul unei vieți domestice tradiționale, adesea cu accente estetice bucolice și idealizate. La fel ca „soția tradițională”, „prințesa” pare să atragă tocmai prin imaginea ei romantică, fragilă și lipsită de putere reală.
Însă Chernock sugerează că fantezia regală nu este întotdeauna pasivă.
„Când fetele se joacă de-a prințesele, ele caută permisiunea de a fi autoritare și respectate. Sau poate nici nu mai au nevoie de permisiune, dacă ele sunt cele care definesc tratamentul de prințesă, poate că ele sunt cele care au controlul”, conchide Arianne Chernock.
Tema rămâne deschisă dezbaterii.