Duminica aceasta, pe 11 iulie 2021, au loc mult așteptatele alegeri parlamentare anticipate de la Chișinău. Acestea au fost declanșate de Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, cu sprijinul a doar 15 deputați, cât avea fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate.
În timp ce majoritatea partidelor nu își doreau nici în ruptul capului organizarea unor noi alegeri parlamentare pentru a nu-și pierde locul călduț din Parlamentul Republicii Moldova, Maia Sandu a declanșat “partida de șah” pe care Igor Dodon, președintele Partidului Socialiștilor a încercat atât de mult să o amâne.
Răul mai mic
Indubitabil, favoriții acestor alegeri sunt partidul pro-prezidențial fondat de președintele în exercițiu Maia Sandu – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și partidul fostului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, în bloc cu un alt fost președinte, Vladimir Voronin – Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor din Republica Moldova (BECS).
Astfel, alegătorii se simt înclinați să voteze pentru un candidat „viabil, cu șanse” care ar putea să nu-i reflecte valorile la fel de bine ca și ceilalți candidați, dar să aleagă un candidat mai puțin rău dintre “două rele” care are șanse mai mare de izbândă de a trece pragul, pentru a nu se pierde votul.
Există o probabilitate foarte mare ca un singur partid să ia singur majoritatea, este vorba despre Partidul Acțiune și Solidaritate, iar această chestiune nu s-a mai întâmplat din 2009. Dacă un singur partid ar lua majoritatea, crizele politice nu ar mai exista, ar exista o colaborare exemplară între Președinție, Guvern și Parlament.
Fenomenul “spoilerilor”
Cu toate că listele actuale pentru alegerile legislative moldovenești conțin 1.785 de candidați, există doar 101 lozuri câștigătoare în Parlamentul Republicii Moldova.
S-au înregistrat 22 de partide, două blocuri electorale și un candidat independent, un total de 23 de candidați electorali, dintre care doar doi favoriți și o listă imensă de “spoileri”.
În limbajul electoral, un spoiler este un candidat care nu câștigă, dar a cărui prezență în buletinele de vot afectează direct procentajul candidatului câștigător. Iar odată ce avem mai mulți candidați “slabi”, dar care pot știrbi din voturile favoriților, are de suferit vectorul politic cel mai mult fragmentat.
Este adevărat că fiecare candidat electoral merită o șansă și dacă ar accede în Parlament mai multe partide, voința cetățenilor moldoveni ar fi mult mai bine respectată, însă nu cu orice preț. Pentru că în ajunul acestei campanii electorale au apărut ca ciupercile după ploaie zeci de partide, scopul acestora este de a ataca murdar favoritul acestor alegeri - PAS, ulterior urmând ca după alegeri șă devină partide moarte, fără activitate.
Iar atâta timp cât în Republica Moldova avem veșnica bătălie Vest - Est dintre pro-europeni și pro-ruși, putem observa care dintre vectori este mai disciplinat și care dintre forțe suferă de o fragmentare artificială.
Pro-europenismul fragmentat
Exact acesta este cazul vectorului pro-european, unde regăsim o duzină de partide și partiduțe care împart un bazin de până la maximum 60%, conform celui mai recent sondaj și unul dintre puținele sondaje moldovenești credibile organizat de comunitatea Watchdog.
Majoritatea acestor partide “de dreapta” au același stăpân și nu sunt altceva decât proiectele grupării criminale formate din oligarhul fugar, Vlad Plahotniuc, raider-ul numărul 1 în spațiul CSI, Veaceslav Platon, sluga Kremlinului, Igor Dodon și serviciile secrete rusești.
Contrar, pe eșchierul de stânga Partidul Socialiștilor și Partidul Comuniștilor, în ciuda trădărilor și atacurilor dintre liderii acestor partide, acestea s-au aliat și au devenit reprezentantul unic al stângii, practic voturile pro-rușilor nu se vor pierde mai deloc, cu mici excepții.
Sfârșitul lui Igor Dodon
Imaginea Partidului Acțiune și Solidaritate a rămas intactă în timpul acestei campanii prezidențiale care din punctul meu de vedere a fost cea mai murdară din istoria Republicii Moldova. Cu toate că acest partid nu are foarte multe personalități și buni oratori, PAS beneficiază de reputația Maiei Sandu, care reprezintă locomotiva partidului.
De cealaltă parte, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a pornit cu “stânga” din prima, când cei doi foști președinți Igor Dodon și Vladimir Voronin care și-au spălat rufele în public timp de 10 ani s-au aliat. În momentul în care s-au aliat procentele celor două partide nu s-au adunat neapărat, pentru că electoratul îl simpatiza pe Vladimir Voronin întocmai pentru atitudinea sa critică față de Igor Dodon.
De asemenea, nu putem uita episodul în care Igor Dodon a fost filmat în timp ce lua mită de la Vlad Plahotniuc pentru a plăti salariile membrilor Partidului Socialiștilor.
Un alt episod îl reprezintă investigația reputatei publicații Bild din Germania în care sunt prezentate mai multe documente în care se probează implicarea Federației Ruse în alegerile prezidențiale prin sponsorizarea acestuia cu suma de 11 milioane de euro, chestiune ilegală conform codului electoral din Moldova care prevede că implicarea factorilor externi în campania electorală este interzisă.
O altă investigație publicată de EUReporter face referire la mai multe rapoarte financiare ale Partidului Socialiștilor care erau trimise sponsorului acestuia Igor Ceaika, fiul fostului procuror general al Federației Ruse.
Acestea sunt doar câteva exemple documentate de implicare plenară a Federației Ruse în jocurile politice din Republica Moldova.
Iar ultima lovitură de grație în campania electorală a fost dată de diseminarea virală a materialului video în care fostul președinte a fost surprins omorând cu o lunetă, din apropiere, mai mulți mistreți care erau plasați într-un țarc, un act sadic de cruzime față de animale sau poza în care este văzut cu o armă omorând un zimbru - simbolul Republicii Moldova.
Când doi se bat, al treilea “câștigă”
Desigur, există probabilitatea să mai avem încă un partid în Parlamentul Republicii Moldova, pe lângă PAS și PSRM. Este vorba despre Blocul Electoral “Renato Usatâi”, și după cum spune numele acestuia, acesta este condus de Renato Usatâi, candidatul care a obținut 16,90% la alegerile prezidențiale din 2020, plasat pe poziția numărul trei în preferințele alegătorilor, după Maia Sandu și Igor Dodon.
Pentru ca Blocul Electoral “Renato Usatâi” să obțină un număr x de deputați, acesta trebuie să întrunească pragul de 5% (cât trebuie să obțină un partid) + 2% (cât se mai adaugă prin faptul că acesta reprezintă un bloc electoral) = 7% din numărul total de voturi. Desigur pragul electoral reprezintă un impediment pentru acest actor, însă în cazul în care trece pragul ar reprezenta supriza acestor alegeri și ar fi fracțiunea cheie în Parlament care ar aduce votul de aur privind majoritatea parlamentară.
De asemenea, nu trebuie neglijată nici capacitatea Partidului Șor de a trece pragul electoral de 5%. Majoritatea sondajelor din țară îl arată la peste 5-7%, acum depinde doar de prezența la vot, deoarece cu cât mobilizarea cetățenilor din țară și din afara țării este mai mare, cu atât procentul partidului condus de oligarhul fugit în Israel Ilan Șor este mai mic. Dacă vom avea peste 300 de mii de votanți în diaspora, pot afirma cu toată certitudinea că acest partid se va afla sub pragul electoral de 5%.
Problema este că unul dintre principalii beneficiari ai “furtului miliardului”, Ilan Șor, are deja numărul de voturi numărate, folosind tactici de corupere a alegătorilor și beneficiază de baza de date a alegătorilor care sunt clienții magazinelor sociale deschise în raionul Orhei și alte raioane din Republica Moldova.
Sondajele de opinie - instrumente de manipulare
Sondajele de opinie sunt o metodă de cunoaştere a opiniei publice pe baza chestionarului şi a eşantionării, în cazul nostru - cunoașterea preferinței alegătorilor raportat la ce partid urmează să voteze la un scrutin electoral. Însă pentru ca aceste sondaje să fie corecte și credibile, ele trebuie să fie făcute independent și nu comandate de un partid politic.
În ultima perioadă, în ajun de alegeri parlamentare anticipate s-au efectuat în jur de 19 sondaje de opinie, toate cu rezultate diferite și care favorizează un candidat sau altul, depinde doar de ce partid a plătit pentru el.
Nu toate sondajele trebuie luate în serios pentru că acestea sunt un instrument sofisticat de manipulare, însă există și sondaje corecte, cu o adevărată marjă de eroare de aproximativ 3%.
Diaspora decide
De asemenea, trebuie să fim atenți, pentru că sondajele de opinie organizate în Republica Moldova referitoare la alegeri nu includ și votul diasporei, care poate reprezenta în funcție de prezența la vot aproximativ 13-15% din totalul voturilor.
Diaspora reprezintă și electoratul cel mai inteligent atunci când vine vorba de a taxa un politician sau altul. Cu toate că politicieni ca Igor Dodon afirmă că diaspora este un electorat paralel și nu este conectată la realitățile Republicii Moldova, pentru că este plecată în alte țări cu un trai mai dezvoltat, această chestiune reprezintă un fals, deoarece diaspora nu poate fi manipulată de propaganda canalelor TV afiliate lui Igor Dodon (NTV, Primul în Moldova, Moldova 1), Vlad Plahotniuc (Publika TV, Canal 2, Canal 3, Prime) și Ilan Șor (Televiziunea Centrală, TV6).
Prin urmare votul diasporei va fi grăitor, anume acest vot masiv poate asigura o majoritate solidă pro-europeană și poate face ca Republica Moldova să devină cu adevărat un stat care luptă cu corupția, un stat de drept, pro-european și care nu se mai află în zona gri a Europei.
Moldova, hai la vot!