Rebekah Koffler, analist strategic în informații militare și fost ofițer în cadrul Defense Intelligence Agency din SUA, avertizează într-un articol publicat în The Telegraph că NATO riscă să fie prinsă nepregătită în fața unei noi agresiuni rusești. Deși alianța a anunțat la summitul de la Haga o creștere ambițioasă a cheltuielilor pentru apărare, pericolul real vine nu din lipsa resurselor, ci din lipsa unei strategii clare de contracarare a doctrinei militare ruse.
La cel mai recent summit NATO, liderii au convenit ca statele membre să aloce 5% din PIB pentru apărare și securitate până în 2035. O decizie motivată de faptul că inițiativele diplomatice ale emisarilor occidentali și condamnările simbolice la adresa lui Vladimir Putin nu sunt suficiente pentru a opri războiul din Ucraina.
Mai important, însă, este că NATO conștientizează riscul unui conflict direct cu Rusia, iar secretarul general Mark Rutte a declarat că Moscova ar putea fi pregătită pentru un nou atac în următorii cinci ani.
Koffler, autoarea volumului Putin’s Playbook, afirmă în articolul din The Telegraph că este de acord cu această evaluare, dar consideră că următoarea țintă a Kremlinului nu va fi un stat NATO – decât dacă Alianța intervine direct în Ucraina. În schimb, o țară precum Moldova ar putea deveni vulnerabilă dacă NATO nu acționează coerent și rapid.
Banii nu sunt suficienți. Lipsa strategiei costă
Creșterea bugetelor de apărare, oricât de ambițioasă, nu ține loc de strategie, avertizează Koffler. Războaiele nu se câștigă doar cu bani și tehnologie, ci cu o înțelegere profundă a modului în care gândește adversarul.
Deși Koffler a informat NATO despre strategia militară rusă încă din 2013 – cu puțin timp înainte de anexarea Crimeei – nici Pentagonul, nici aliații săi nu au reacționat cu un plan de contracarare. Rezultatul: invazii succesive și un război de uzură.
Strategia rusă, cunoscută drept „război asimetric”, este inspirată de teoriile lui Basil Liddell Hart și presupune ocolirea forței brute în favoarea exploatării slăbiciunilor inamicului.
Rusia știe că NATO este superioară din punct de vedere tehnologic, așa că va căuta să obțină avantajul strategic în primele zile ale unui conflict, prin blocarea capacității de reacție a forțelor aliate.
Cinci direcții în care NATO trebuie să acționeze
1. Infrastructura spațială
Rusia dezvoltă arme antisatelit avansate, bruiaj GPS, lasere și chiar un satelit cu capacitate nucleară. Războiul electronic este deja folosit împotriva activelor occidentale.
2. Apărarea cibernetică
Rusia are o doctrină cibernetică complexă și resurse vaste. Infrastructuri critice occidentale au fost deja compromise. Integrarea atacurilor cibernetice în strategiile militare este un punct forte al Moscovei.
3. Protecția cablurilor subacvatice
Programul rusesc GUGI a fost implicat în presupuse acte de sabotaj asupra cablurilor și conductelor din Marea Baltică. Există suspiciuni că Rusia ar putea extinde aceste acțiuni.
4. Combaterea spionajului
Infiltrarea agenților ruși în Europa a dus la multiple cazuri de sabotaj și furt de informații. Între 2023 și 2024, aceste operațiuni s-ar fi înmulțit de patru ori.
5. Superioritate în capacitate totală de luptă
Rusia produce muniție într-un ritm de trei ori mai rapid decât întreaga Europă. A trecut pe picior de război, iar dacă NATO nu face același lucru, va rămâne în urmă. Iar Rusia tocmai a introdus în Duma un proiect de lege pentru conscripție permanentă, care ar putea intra în vigoare în 2026.
Încă mai e timp, dar nu mult
Concluzia Rebekăi Koffler este clară: NATO are o ultimă fereastră de timp pentru a se mobiliza și a preveni o nouă invazie. Dacă va rata și acest moment, prețul va fi plătit nu doar de Ucraina, ci de întreaga arhitectură de securitate europeană.
„NATO le datorează tuturor ucrainenilor uciși și familiilor lor o contra-strategie viabilă împotriva planului lui Putin”, avertizează Koffler.