În 2020, un dosar ce conținea 50.000 de numere de telefon a ajuns în redacția „Forbidden Stories”, o organizație jurnalistică neguvernamentală, iar un mesaj spunea că proprietarii acelor numere au telefoanele urmărite cu ajutorul unui virus informatic numit Pegasus.
În urma verificărilor s-a constituit o alianță de 17 organizații media care au început să verifice situația descrisă și astfel s-a ajuns să fie publicate sute de articole în întreaga lume despre faptul că guvernele unor state au achiziționat un soft de la o companie israeliană, NSO, prin care se pot urmări și înregistra convorbirile telefonice ale unor persoane vizate prin transferarea unui „virus” în aparate.
Dezvăluirile au creat o adevărată criză politică globală. Reprezentanți ai unor guverne autoritare, dar și din țări democratice, șefi de companii și alte entități au folosit Pegasus pentru a urmări disidenți politici, jurnaliști critici la adresa unor lideri politici sau reprezentanți ai unor companii concurente.
Virusul a fost creat de NSO și, folosit inițial de guvernul Israelian, dar apoi, cu aprobarea Ministerului Apărării, acesta a putut fi exportat în anumite condiții.
„Proiectul Pegasus a avut un impact semnificativ care continuă să reverbereze la nivel global”, se arată într-un raport publicat de Amnesty International.
„La 11 martie 2022, Parlamentul European a votat pentru crearea unei noi <comisii de anchetă> care să investigheze abuzurile comise de statele membre europene cu privire la Pegasus. Proiectul Pegasus a dus, de asemenea, la intentarea a numeroase procese de către cei care au descoperit că dispozitivele lor au fost vizate de virusul respectiv, inclusiv în Franța, Mexic și India”, se mai arată în raportul organizației.
Proiectele militare secrete au tendința să se răspândească
Ceea ce s-a întâmplat în Beirut în această săptămână a amintit de „Proiectul Pegasus”, cum un program dezvoltat de sistemul militar, cu scopuri defensive, se poate disemina la nivel global din cauza intereselor politice și comerciale, punând în pericol drepturile fundamentale ale oamenilor.
Hezbollah e o organizație teroristă, finanțată și înarmată de Iran, cu scopul de a distruge statul Israel. E legal și moral ca guvernul acestui stat democratic, cetățenii lui, să lupte pentru supraviețuire, libertate și siguranța vieții de zi cu zi.
Trebuie amintit că războiul din Gaza a început în urma celui mai crud, violent și laș atac terorist asupra civililor, cel din 7 octombrie 2023, executat de Hamas, înregistrat după 11 septembrie 2001, atunci când turnurile gemene din New York au fost lovite de avioane comerciale manevrate de teroriștii Al-Qaida.
În urma atacului Hamas, 1.139 de persoane au fost ucise, iar 250 de israelieni, civili și militari, au fost luați prizonieri, printre care și 30 de copii.
Teama globală, un efect secundar al operațiunii pagerelor
Războiul produce victime, distrugere, durere, dar și instabilitate în jur.
Atacul desfășurat de forțele militare ale Israel asupra Hezbollah, prin detonarea pagerelor și a stațiilor radio, pe lângă eficiența lui care a produs daune fundamentale terorismului din zonă, a avut un efect secundar - teama.
Foarte mulți s-au gândit la faptul că o entitate ostilă, printr-un virus informatic, poate destabiliza o țară sau chiar economia globală.
Nu e greu de imaginat ce s-ar întâmpla dacă telefoanele abonaților unei rețele de comunicații mobile dintr-un oraș sau chiar dintr-o țară s-ar supraîncălzi, ar lua foc sau chiar ar exploda.
E adevărat, aparatele celor din Hezbollah au fost modificate și li s-a adăugat o mică încărcătură de explozibil, dar a fost nevoie de un virus pentru a supraîncălzi bateria ca să detoneze explozibilul sau un virus pentru a produce un scurtcircuit, o scânteie, pentru a arunca în aer aparatul.
La scara unei rețele de telecomunicații nu e nevoie să produci detonări majore, care să ucidă, e suficient să lansezi un „troian digital” care să încingă extrem bateria telefonului pentru a produce arsuri utilizatorului, incendii, accidente auto, aruncând în haos un întreg oraș sau o țară.
Război fără soldați și arme
Dintr-o dată, după operațiunea militară desfășurată în zilele de 17 și 18 septembrie, opinia publică internațională a avut revelația că războiul hibrid a trecut la un alt nivel.
Dacă până acum era vorba despre viruși informatici care interceptează convorbirile, strâng date și le transferă către entități interesate, dacă exista o îngrijorare cu privire la modul ostil de folosire a acestora, dacă până acum atacurile cibernetice aveau în vedere blocarea unor rețele de computere, scoaterea din uz a unor dispozitive sau capacități industriale, acum vorbim despre rănirea directă a oamenilor și instalarea haosului.
Se realizează astfel o stare de război fără bombardamentele avioanelor, fără focuri de armă sau proiectile de artilerie, ci doar prin detonarea aparatelor electronice și sunt atâtea în viața noastră.
Ceea ce era doar o scenă apocaliptică dintr-un film științifico-fantastic a devenit realitate și e nevoie rapid de soluții tehnologice, juridice și morale pentru ca lumea noastră să supraviețuiască.
„… atacurile prin pager deschid un nou capitol în istoria macabră a asasinatelor. De data aceasta, ținta nu a fost o persoană, ci o întreagă organizație, cu certitudinea că morții și răniții nu s-au limitat doar la membrii Hezbollah…”, a scris jurnalista Katherine Miller pentru New York Times.
Dacă ne mutăm din Beirut 3.500 de kilometri mai la nord, în Moscova, ne putem imagina cum a privit Vladimir Putin ceea ce s-a întâmplat în capitala Libanului.
Ce ar putea face dictatorul rus cu un astfel de „cal troian informatic”, cum ar distruge el Kievul, dar și ce paletă largă de soluții ar avea să-și elimine inamicii din țară și din străinătate.