- Recep Erdogan se opune aderării Finlandei și Suediei din cauza ajutorului pe care aceste state îl acordă militanților kurzi.
- Conceptul strategic este un document cheie pentru Alianță. Acesta reafirmă valorile și obiectivele NATO și oferă o evaluare colectivă a mediului de securitate.
- Jens Stoltenberg, secretar general NATO: Aliații au oferit Ucrainei un sprijin fără precedent pentru a se putea apăra împotriva agresiunii Moscovei.
- Mircea Geoană, secretar-general adjunct NATO: Anticipăm un război de lungă durată în Ucraina. Nu vedem, din păcate, condiții pentru o soluționare politică în termen scurt.
- Sanna Marin, prim-ministru Finlanda: Pentru mine, drepturile omului și șansele egale nu au fost niciodată motiv de dezbateri și îndoieli, ci baza înțelegerii sistemului moral.
Când tânăra energică și zâmbitoare devenea cel mai tânăr prim-ministru al Finlandei, în anul 2019, la vârsta de 35 de ani, Sanna Marin, specializată în administrație publică și lidera Partidului Social Democrat, nu se aștepta să fie la cârma unui guvern care trebuia să găsească rapid o soluție la agresiunea Rusiei.
La trei luni de la declanșarea invaziei, Finlanda și Suedia au depus cererile oficiale pentru aderarea la NATO.
Turcia e singura membră a Alianței Nord-Atlantice din cele 30 care se opune aderării celor două state nordice.
Până la începutul invaziei, majoritatea finlandezilor considerau că nu au nevoie de ajutorul NATO pentru apărarea țării.
Cu un sistem de serviciul militar obligatoriu de maximum un an și unul de rezerviști antrenați și specializați, guvernul finlandez, în caz de urgență, poate mobiliza o armată bine pregătită de peste 300.000 de militari, la o populație de 5,5 milioane.
Până în 24 februarie 2022, când Putin le-a ordonat trupelor sale să atace Ucraina, părea suficient. Dar intensitatea luptelor, cruzimea militarilor ruși și distrugerile produse de bombardamentele Moscovei i-au determinat pe finlandezi și suedezi să caute garanții puternice de securitate.
Ce onoare mai mare există decât moartea în luptă?
Istoria și cultura Finlandei e marcată de vecinătatea cu Rusia. Multă vreme parte a Imperiului Țarist, își câștigă independența în 1919 pentru a fi atacată de Stalin în 1939, în ce a însemnat “războiul iernii”.
Deși finlandezii sunt înfrânți și pierd o zecime din țară, eroismul și pierderile provocate Armatei Roșii i-au ajutat să-și păstreze independența.
“Care era relația lui cu marile valuri ale istoriei lumii care-i ajunseseră la urechi într-un fel sau altul? Adolf făcea scandal. Atât știa. Și știa și ce însemna acest scandal. Se întâmplase deja, la dansuri, când vreun curajos se bătea cu pumnii în piept, se urca pe un scaun, lovind cu capul lămpile de pe tavan și urla din toți rărunchii: <Afară, că vă ia mama naibii! Finlandezii sunt de neînvins! Nu noi am început războiul! E dreptul nostru!> Exact asta credea și Makinen în sufletul lui. <Și dacă mai vine cineva aici, atunci, Dumnezeule, va da peste oțel cu oțel în mâini. Ce onoare mai mare există decât moartea în luptă ca un curajos gardian al ținutului națiunii noastre?>”, fragment din romanul “Soldații necunoscuți”, de scriitorul finlandez Vaino Lina, care descrie forța și eroismul soldaților prinși în menghina unui război de apărare împotriva lui Stalin și expansionismul lui Hitler.
NATO, un nou concept strategic după invazia lui Putin
Evenimentele de azi sunt la fel de complicate ca și atunci, iar Recep Erdogan, liderul autoritar al Turciei, se opune aderării Finlandei și Suediei la NATO din cauza “ajutorului” pe care aceste state îl acordă militanților kurzi, considerați teroriști la Ankara.
În perioada 28-30 iunie, la Madrid va avea loc un nou summit NATO, la care se așteaptă adoptarea unui concept strategic, adaptat la realitatea războiului din Ucraina.
Acest concept va veni cu modificări importante ale distribuirii trupelor și armelor pe flancul de est al alianței pentru a-l întări și a descuraja Rusia. Va avea un impact major și asupra României.
“Conceptul strategic este un document cheie pentru Alianță. Acesta reafirmă valorile și obiectivele NATO și oferă o evaluare colectivă a mediului de securitate. De asemenea, stimulează adaptarea strategică a NATO și ghidează viitoarea sa dezvoltare politică și militară”, se arată într-un document oficial al alianței.
“Conceptul strategic este revizuit și actualizat în mod regulat. De la sfârșitul Războiului Rece, acesta a fost actualizat aproximativ la fiecare 10 ani pentru a ține seama de schimbările aduse mediului global de securitate și pentru a se da asigurări că Alianța este pregătită pentru viitor”, se precizează în același document.
Jens Stoltenberg și Mircea Geoană despre summitul de la Madrid
“Aliații și partenerii NATO au oferit Ucrainei un sprijin fără precedent pentru a se putea apăra împotriva agresiunii Moscovei”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, la întâlnirea cu miniștrii apărării din țările membre, din 16 iunie.
“Aliații au anunțat acum asistență suplimentară, inclusiv arme grele și sisteme cu rază lungă de acțiune atât de necesare. De asemenea, am discutat despre planurile de sprijinire a țării pe termen lung”, a mai spus Stoltenberg.
“Elaborăm un pachet cuprinzător de asistență NATO pentru Ucraina.
Ajutăm această țară să-și îmbunătățească interoperabilitatea cu NATO, trecerea de la echipamentul din epoca sovietică la echipamentul NATO modern și consolidarea în continuare a instituțiilor de securitate”, a mai adăugat secretarul general al NATO.
Întâlnirea cu miniștrii apărării a fost una pregătitoare a importantului summit de la Madrid.
“Anticipăm un război de lungă durată în Ucraina. Nu vedem, din păcate, condiţii pentru o soluţionare politică în termen scurt. Vom continua să încurajăm aceste lucruri. Vreau ca împreună să combatem dezinformarea Federaţiei Ruse, care încearcă să transforme agresivitatea lor în vina noastră, spunând că de vină sunt sancţiunile pentru problemele de securitate alimentară, de parcă nu blocada Rusiei, a porturilor ucrainene la Marea Neagră ar fi cauza reală”, a declarat și Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO, referindu-se la principalele discuții ce vor avea loc la Madrid în această săptămână.
Mai face parte Turcia din NATO?
Prezența lui Joe Biden la lucrări va cântări mult în negocierile ce se vor purta cu Erdogan pentru a-l determina să nu se mai opună aderării celor două state nordice.
Americanii sunt iritați de manevrele președintelui turc care încearcă să tranzacționeze susținerea pentru Finlanda și Suedia.
Erdogan urmărește sprijinul Occidentului pentru politica sa populistă și autoritară, vizând o nouă victorie în alegerile generale de anul viitor.
“Fiecare membru al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord a salutat cu entuziasm Finlanda și Suedia, cu excepția unuia: Turcia, care a blocat un vot anticipat pentru începerea discuțiilor de aderare”, a scris fostul senator american Joe Liberman, care conduce asociația “Proiect de Democratizare a Turciei”, în cotidianul “Wall Street Journal”.
“Din motive politice, religioase și irelevante pentru decizie, președintele Recep Erdogan a adoptat o linie dură prin eforturile sale de a deraia potențialii noi membri. Acest lucru ar trebui să ridice întrebări dacă Turcia, sub conducerea lui Erdogan, mai face parte din alianță”, a mai scris fostul senator american.
Tânără șefă a executivului finlandez va trebui să găsească soluții să-l convingă pe populistul președinte al Turciei să accepte candidatura țării sale la NATO, iar asta să se întâmple fără mari compromisuri, finlandezii fiind atenți și riguroși cu politicile de respectare a drepturilor omului și ale minorităților de toate felurile.
“Pentru mine, drepturile omului și șansele egale nu au fost niciodată motiv de dezbateri și îndoieli, ci baza înțelegerii sistemului moral. M-am implicat în politică pentru că vreau să influențez modul în care societatea își vede cetățenii și drepturile lor”, a scris Sanna Marin într-o prezentare a viziunii sale politice.
La summitul NATO de la Madrid, întregul sistem de securitate al alianței va fi modificat, lărgit și adaptat ca urmare a agresiunii lui Putin.