Dincolo de evenimentele obișnuite organizate cu ocazia Zilei Europei, în acest an, 9 mai a venit și cu oficializarea unei inițiative pe care Uniunea Europeană o pregătește încă din anul electoral 2019. Conferința privind viitorul Europei demarează într-un moment oportun, cu obiective ambițioase.
Provocările cu care Uniunea Europeană se confruntă azi sunt nemaipomenite. Chiar înainte de pandemia de coronavirus era foarte clar că ne aflăm într-un moment de cotitură al construcției europene.
În ultimul deceniu, după ieșirea din criza financiară și economică din perioada 2009-2011, inegalitățile din UE s-au adâncit la grad fără precedent. Diferențele dintre estul și vestul Uniunii, între țările aflate în nord și sud s-au adâncit. Inegalitatea s-a adâncit și în interiorul statelor membre, la fel și în România atât între regiunile sale, cât și între cetățenii săi.
Vocile europenilor nemulțumiți au fost și sunt amplificate în noua eră comunicațională în care am pășit fără să fim pregătiți.
Majoritatea celor peste 450 de milioane de cetățeni susțin Uniunea Europeană, așa ne arată eurobarometrele, însă mulți dintre aceștia vor o altfel de Uniune, mai bună, mai eficientă în soluționarea problemelor de zi cu zi ale europenilor.
Pandemia de coronavirus și efectele ei în plan economic și social au pus în lumina reflectoarelor toate aceste diviziuni.
Agenda publică a fost, în ultimul an, centrată pe starea sănătății publice, dar în același timp au apărut subiecte cum ar fi: viitorul muncii, viitorul învățării, abordarea mai hotărâtă a inegalității sociale. Atrăgătoare la început, munca, învățarea și viața online își arată, după numai un an, limitele și efectele negative.
Menirea Conferinței privind viitorul Europei
Cetățenii UE sunt în favoarea continuării construcției europene, dar sunt în același timp nemulțumiți de starea actuală a Uniunii. Care sunt soluțiile? Care este drumul pe care vrem să-l parcurgem în viitor?
UE trebuie să păstreze încrederea și sprijinul cetățenilor ei, alegându-și drumul în viitor împreună cu aceștia. Iată menirea Conferinței privind viitorul Europei, un exercițiu de consultare fără precedent, având ambiția de a crea pentru toți cetățenii, în anul care vine, oportunitatea de a se face auziți.
Instituțiile europene, în frunte cu Parlamentul European, vin să îndeplinească un angajament formulat în campania pentru alegerile europene din anul 2019.
Gândită să înceapă în 2020, Conferința a fost împinsă de pandemie în anul 2021. Acum, ne aflăm la un început de dezbatere organizată pe mai multe planuri.
Platforma digitală multilingvă care permite tuturor cetățenilor europeni să-și spună opinia a devenit accesibilă din luna aprilie. La doar două zile de la lansarea ei, platforma înregistra deja 4.000 de utilizatori și peste 200 de evenimente.
În câteva săptămâni, numărul utilizatorilor a depășit 12.000, iar numărul evenimentelor este peste 500. Există și o hartă interactivă, iar consultarea acesteia ne aduce aceeași imagine cu care ne-am obișnuit, din păcate, în cei 14 ani de la aderarea României la UE.
Şi România ce face?
Evenimentele se înghesuie în vestul Europei și sunt mult mai rare în Est, inclusiv în România. Ne întâlnim din nou cu neglijența care ne caracterizează ori de câte ori Comisia Europeană lansează consultări publice sectoriale sau menite să fundamenteze inițiative legislative.
Este evident că și noi, în România, avem opiniile noastre legate de viitorul Europei, dar prea mulți ne mulțumim să le formulăm doar la colț de stradă. Cârcotim, dar nu facem pasul următor și anume acela ne a contribui instituțional atunci când ni se oferă această ocazie.
Această stare a lucrurilor trebuie să se schimbe. Trebuie să participăm și noi la dezbaterea despre viitorul Europei, trebuie să formulăm opiniile noastre, propunerile pe care le avem și apoi trebuie să acționăm pentru ca aceste propuneri să avanseze în ierarhia dezbaterii.
Îi încurajez în mod special pe tineri să acceseze platforma https://futureu.europa.eu/. Pentru că, în cele din urmă, vorbim despre un viitor care le aparține.
Este și abordarea instituțiilor europene, acestea asigurând, în mod special, locuri pentru tineri în componența Plenarei Conferinței privind viitorul Europei. Propunerile se vor coagula în anul 2022 în documente programatice.
Constat deja lipsa de încredere a multor analiști care vorbesc despre un mare exercițiu mediatic fără urmări concrete. Eu sunt mult mai optimist și cred că, dacă vom reuși să formulăm propuneri concrete, consistente cu natura provocărilor la care dorim să răspundem, atunci vom reuși să determinăm cu adevărat direcția pe care va continua construcția europeană.
Se va ajunge și la modificarea tratatelor
Propunerile finale se vor constitui în două mari categorii, cele care pot fi înfăptuite în condițiile cadrului legislativ actual și acelea pentru care este nevoie de amendarea tratatelor constitutive ale UE.
Argumentul scepticilor vine repede: în actualele condiții politice și economice nu se pune problema vreunei încercări de a amenda tratatele. Acest lucru este adevărat. Azi, însă Conferința, care a început la 9 mai 2021, este despre viitorul Europei, și mai devreme sau mai târziu, în deceniul care ne stă în față, se va ajunge și la modificarea tratatelor pentru că necesitatea unei asemenea modificări este clară.
Sunt deci optimist. Cred că este nevoie acum de optimismul și încrederea tuturor. Trebuie să ne spunem opinia și trebuie să o argumentăm.
Participarea este condiția legitimității și pentru reprezentanții noștri în forurile europene. Fie că vorbim de Consiliul European sau de Parlament, de Comitetul Regiunilor, forurile economice, sociale sau cele de tineret ale UE, acum este momentul ca vocile reprezentanților să fie întărite prin participarea largă a cetățenilor.
Democrația nu este un dat, ea trebuie mereu apărată și consolidată. Iar viitorul, departe de a fi predefinit, este în mâna celor care construiesc pas cu pas Uniunea Europeană a zilei de mâine.
Vă invit la participare! Vă invit să moderăm împreună viitorul construcției europene!