Anul 2020 a fost un an în care s-a văzut, mai clar ca niciodată, eșecul politicii naționaliste a guvernului de la Budapesta. Viktor Orban a fost crunt pedepsit de investitori. De la București, Ludovic Orban surâde superior. Pentru a fi extrem de clară imaginea dezastruoasă pe care regimul lui Viktor Orban o proiectează în afara țării, nimic nu este mai concludent decât modul în care banii investitorilor ocolesc Ungaria, în drumul lor spre paradisul din România. Ungurii au primit anul trecut investiții străine în suma ridicolă de doar 4,7 miliarde de euro (1676 miliarde de forinți – sursa: AICI), ceea ce a accentuat un an plin de eșecuri ale Budapestei. Și pentru că trebuiau să meargă undeva, investitorii au ales să-și plaseze banii în mult mai stabila și mai bine guvernată România, țara condusă de carismaticul premier pro-european Ludovic Orban. Și astfel ne-am trezit, în plină criză, cu o incredibilă sumă de 1,92 miliarde de euro investiții străine în anul 2020 în patria noastră, ca efect al convingătoarei conduceri de sub bagheta lui „Orban cel bun” (sursa: AICI) .
Este vremea, cred, să ne amintim faptul că, încă de la începutul guvernării sale înțelepte, Ludovic Orban ne-a anunțat că el este, pentru Europa, „Orban cel bun”, spre deosebire de premierul de la Budapesta, care este numit „Orban cel rău”, (sursa: AICI).
Iată că, în sfârșit, se vede cu limpezime în cine are încredere comunitatea internațională de afaceri! S-a făcut dreptate, hai să adormim liniștiți!
Acum, să știți că Ungaria lui „Orban cel rău” este, de foarte mulți ani, pedepsită de către investitori pentru politica sa naționalistă. Este evident că banii fondurilor străine de investiții ocolesc cu grijă destinații ostile, precum săraca pustă maghiară. Iată, bunăoară, clasamentul națiunilor estice pentru anul 2019, de referință înaintea pandemiei:
Pentru a fi foarte clar: există trei clasamente, pe care publicația americană Site Selection le întocmește pentru destinațiile globale de investiții, utilizănd datele UNCTAD (Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare). Aceste trei clasamente sunt : investițiile străine/locuitor, cele mai bune destinații pentru investiții și cele mai bune destinații de investiții/locuitor. Cifrele nu știu să mintă și asta citim în graficul de mai sus: România s-a aflat, în 2019, pe locul 9 din primele 10 state est-europene ca volum de investiții străine/locuitor, iar Ungaria pe locul 2, cu un raport de 3,5 euro/1 euro în favoarea Ungariei. În ceea ce privește clasamentul celor mai bune destinații est-europene pentru investiții în 2020, care nu lua în considerare mărimea populației (a pieței, adică), România se afla pe locul 5, iar Ungaria pe 2, imediat după Polonia. Dacă ne uităm la clasamentul celor mai bune destinații pentru investiții, ponderat cu mărimea populației, România ocupa locul 10 printre statele est-europene în anul 2020, iar Ungaria se afla pe locul 3.
Dacă am lăsa gluma la o parte, ar trebui să ne întrebăm serios de ce ne este atât de greu să ieșim din iluzia că tot restul omenirii greșește și că, numai noi, aici la București avem dreptate. Adică, pe de o parte criticăm cu superioritate „derapajele naționaliste” ale lui Viktor Orban, iar pe de altă parte, în statistici, contabilizăm faptul că investitorii străini preferă să investească în Ungaria mai mult, mai temeinic și în industrii mai sofisticate.
Fondul problemei este lipsa noastră de adecvare și de înțelegere a realităților. De ani de zile nu facem decât să disprețuim Ungaria pentru naționalism, noi proiectând România ca pe o lumină călăuzitoare a globalismului în estul Europei. Și nu pricepem că cifrele ne spun cu totul altceva. Nu Ungaria, ci România este, de fapt, economia cea mai autarhică din regiune. Este Viktor Orban un balaur cu șapte capete care mănâncă străini pe pâine dimineața la micul dejun?
Ei bine, poate ar fi interesant de amintit faptul că Ungaria avea, la sfârșit de 2019, un stoc de investiții străine în țară de aproape 98 de miliarde de dolari (sursa: AICI) în vreme ce România, o țară de două ori mai mare ca populație și suprafață avea, o sumă similară (88 de miliarde de euro - sursa: AICI).
În ceea ce privește autarhismul regimului Viktor Orban, hai să ne reamintim și aici cifrele: în anul 2019, chiar înainte de pandemie, Ungaria a exportat bunuri în valoare de 105 miliarde de euro și a importat bunuri în valoare de 101 miliarde de euro, rămânând și cu 4 miliarde de euro în buzunar. În același an, România a exportat bunuri de 61,8 miliarde de euro și a importat bunuri de 80,5 miliarde de euro, rămânând cu o gaură în balanța comercială de 18,7 miliarde de euro. Păi cum e „Orban cel rău” așa de naționalist și împotriva pieței, dacă promovează comerțul liber? Dacă noi suntem așa de europeniști și internaționaliști de ce exportăm doar 60% din cât exportă ungurii, deși suntem o economie cu 60% mai mare? Și de ce importăm cu un sfert mai puțin decât ei?
Mie mi se pare că cifrele acestea indică faptul că Viktor Orban conduce o țară mult mai internaționalizată decât cea condusă de Klaus Iohannis. Poate că cifrele mint, dar până la urmă, investitorii la asta se uită.
Ei, acum, cine știe, poate noi avem cifre mai mici la investiții străine și la comerț exterior pentru că suntem foarte apropiați de americani, iar ungurii sunt coloana a V-a a lui Putin în Europa? Ia să vedem cât de apropiați suntem noi de americani: în 2019 am avut un comerț bilateral de 3,32 miliarde de dolari, cu exporturi românești de 2,38 miliarde de dolari și importuri în România de aproape 1 miliard de dolari (sursa: AICI). În același an, Ungaria a exportat în SUA mărfuri în valoare de 5,3 miliarde de dolari și a importat de acolo mărfuri în valoare de 1,9 miliarde de dolari (sursa: AICI). Cu alte cuvinte, ungurii au un comerț bilateral cu partenerii noștri strategici de două ori mai mare ca al nostru!
Poate măcar la investiții americane să stăm mai bine. Ungaria a acumulat 11,6 miliarde de dolari ca investiții americane în cele peste 1.700 de companii maghiare cu capital american, care angajează 106.000 de persoane, mai mult de 1% din populația țării. De altfel, Statele Unite rămân cel mai mare investitor străin ne-european în Ungaria și cel mai mare partener comercial ne-european al țării (sursa: AICI).
În ceea ce privește România, deși în statisticile oficiale americanii au investit cam 1 miliard de dolari în țara noastră, Banca Națională a efectuat o analiză asupra originilor adevărate ale capitalurilor investite și, conform acelor date (similar calculate și în Ungaria), totalul investițiilor americane la noi atinge 5,8 miliarde de euro, cam jumătate din suma investită în țara vecină!
Păi americanii sunt strâns lipiți de guvernul de la București și condamnă „derapajele naționaliste” ale lui Viktor Orban, dar investițiile companiilor americane și comerțul bilateral ating valori duble în Ungaria față de România. Acum, din două una: fie firmele americane nu prea citesc rapoartele analiștilor și politicienilor de la București, fie confundă în masă „Budapest” cu „Bucharest”....
Poate asta se explică prin apropierea prea mare a României de Germania. Da, da, am văzut eu la televizor cum Klaus Iohannis e un fel de ecou în germană al Angelei Merkel. Ia să citim datele, frumos ordonate, ale Destatis (Deutsche Bundesamt):
Ce avem noi aici, dragi cititori? Ungaria este a 13-a destinație a exporturilor germane (27 de miliarde de euro), iar România a 20-a (aproape 17 miliarde de euro, în 2019 toate cifrele); Ungaria este al 14-lea exportator în Germania - 928,65 miliarde de euro), ia România al 19-lea (aproape 16 miliarde de euro, tot în 2019, desigur).
Cât privește investițiile, cam o treime din cei aproape 100 de miliarde de dolari investiți în Ungaria vine din Germania (cam 32 de miliarde de dolari), pe când la noi, banca națională a calculat că doar vreo 15 miliarde de dolari au venit din Germania. Adică, la fiecare doi euro investiți de nemți în Ungaria, 1 euro ajunge și la noi. Ei, hai că mă enervez: oare nemții ăia leneși n-or fi văzut conferințele de presă demne și pro-europene de la Cotroceni și dezlănțuirile de naționalism furibund de la vârful guvernului maghiar? Sau au încurcat și ei „Budapest” cu „Bukarest”?
Hai să vedem, poate la nivel politic se observă clar distanța pe care Berlinul o păstrează față de unguri. Știți câte vizite a făcut Merkel în România de când este cancelar? Fix două, una pe 3 aprilie 2008 și una pe 12 octombrie 2010. A, a mai fost odată la Sibiu, la Consiliul European, împreună cu întreaga Europă, dar atunci nu a venit pentru România. Dar în Ungaria de câte ori o fi fost? De patru ori: pe 21 august 2007, pe 19 august 2009, pe 2 februarie 2015 și pe 19 august 2019. De ce a fost pe 19 august 2019 la Sopron? Pentru a aniversa cei 30 de ani de când ungurii au deschis granița pentru cei care fugeau din RDG în RFG. A, am uitat să vă spun că anul trecut, Merkel l-a primit pe Orban la Berlin, pe 10 februarie. Deci, fix acum un an, prilej pentru cancelarul german de a lăuda Ungaria pentru realizările economice, ba chiar de a numi „înțeleaptă” strategia de investiții a lui Orban (sursa: AICI). Să vă mai amintesc că, la sfârșitul aceluiași 2020, parlamentul german a adoptat cu frenezie inițiativa maghiară „Minority Safe Pack”, inițiativă care este un act de maximă ostilitate la adresa țării noastre?
Mai vreți câteva date? Camera de Comerț și Industrie maghiaro-germană (DUIHK) are peste 900 de membri, iar cea româno-germană are doar 600 de membri. La Budapesta funcționează de 20 de ani Universitatea Andrássy, singura din afara statelor de limbă germană în care totul se desfășoară în limba germană. În 2019, Ungaria a inaugurat primul său proiect în cadrul programului european de apărare (PESCO), împreună cu Germania, un centru integrat de antrenament și simulare (Integrated European Joint Training and Simulation Centre –EUROSIM- sursa: AICI). Mai bine mă opresc aici, să nu-și aducă nemții aminte să întrebe pe la București de ce nu am început programul de transportoare blindate cu Rheinmetall...
Apetența pentru afaceri cu/în Ungaria este clar vizibilă în Germania, inclusiv printre IMM-uri. Alături de Polonia și Cehia, Ungaria formează topul preferințelor de investiții pentru IMM-urile germane. În 2019, 13% dintre acestea aveau cel puțin relații de afaceri la unguri (sursa: AICI). În ultimii şapte ani, firmele germane au făcut 134 de investiţii mari, cu o valoare combinată de 7 miliarde de euro.
Hai să vedem și câteva investiții germane anunțate în ultima vreme: Mercedes-Benz va investi 141 de milioane euro la fabrica de la Kecskemet, pentru a putea construi acolo maşini electrice, Continental va investi 71,2 milioane euro pentru a instala linii de producţie pentru electronice auto de ultimă generaţie la fabricile din Budapesta şi Veszprem, iar Audi, care şi-a construit un centru industrial la Gyor, unde produce atât maşini, cât şi motoare, va produce acolo modelele hibride Audi Q3 şi Audi Q3 Sportback (de asemenea, fabrica ungară produce şi motoare pentru maşini electrice).
Ei, da, ungurii au atras la ei producători de mașini electrice. Și ce dacă? Ei bine, Ungaria a devenit al zecelea cel mai mare exportator de baterii pentru vehicule electrice din lume, iar, dacă ritmul actual de investiţii se menţine, ţara are şanse bune să ajungă în top 5 mondial (sursa: AICI). Iar cea mai nouă consecință a punerii Ungariei pe harta automobilelor electrice este faptul că sud-coreenii au decis să facă acolo două investiții gigantice: producătorul de baterii pentru maşini electrice SK Innovation a anunţat, la sfârșit de 2020, că vrea o a treia fabrică în Ungaria, o investiţie de un miliard de euro, cea mai mare de tipul greenfield din ţară, care va crea 2.500 de locuri de muncă, iar un alt colos sud-coreean, Samsung, a anunțat în plină pandemie extinderea fabricii existente cu o investiţie de până la 1,4 miliarde euro, ceea ce ar face ca fabrica să devină cea mai mare din Europa de Est (sursa: AICI).
Acum, poate e cazul să amintim și faptul că, în 2019, cel mai mare investitor străin în Ungaria a fost Coreea de Sud, iar în 2020 a fost China. Și dacă tot râdem de unguri că au relații bune cu chinezii, poate ne mai gândim un pic că, în același timp, Ungaria are investiții taiwaneze de miliarde de dolari, iar cel mai bogat cetățean maghiar este un... taiwanez, Frank Liu, cu o avere de vreo 2 miliarde de euro, care numai pe celebra carmangerie Pápai Hús a plătit peste 10 milioane de euro (sursa: AICI).
Poate vă întrebați de ce vă plictisesc cu atâtea date despre baterii electrice și mașini electrice? Păi pentru a vă pregăti sufletește de cea mai puternică comparație: în vreme ce BMW va investi 1 miliard de euro pentru a construi o fabrică de mașini electrice la Debrecen (cu 1.000 de salarii bune de plătit lunar – (sursa: AICI), la noi, ce decizie credeți că a luat cea mai mare companie din România, constructorul auto Renault? Păi iată: prima mașină electrică Dacia va fi produsă în ... China (sursa: AICI) ! Credeți că această știre a deranjat pe cineva de la București? Nici gând. Eu cred că dacă așa ceva s-ar fi petrecut în Ungaria, a doua zi „iliberalul” Viktor Orban i-ar fi pus pe francezi să returneze toate miliardele de dolari pe care le-au primit ca ajutor de stat, voi nu credeți?
Închei subiectul cu răspunsul simplu la o întrebare la fel de simplă: de ce este atât de important să avem investiții străine mari și, mai ales, în tehnologie modernă? În primul rând pentru că România are un deficit de cont curent uriaș, de peste 10 miliarde de euro anual (cel mai mare , ca pondere în PIB, din Europa) și singurele modalități de „îndulcire” sunt investițiile străine și remiterile românilor care muncesc în străinătate, iar creșterea numărului de emigranți nu cred că mai poate fi suportată de către țară. În al doilea și în cel mai important rând, ieșierea României din criza actuală se bazează pe atragerea de fonduri europene, atât din Mecanismul de Redresare și Reziliență, cât și din fondurile de coeziune și investiții pentru 2021-2027, iar peste o treime din aceste fonduri sunt destinate strict investițiilor în reducerea emisiilor de gaze poluante, adică în transport electric cu prioritate. Degeaba se va da peste cap guvernul României să convingă Bruxelles-ul să-i finanțeze șoselele, Uniunea tot căi ferate și mașini electrice va finanța. Așa că, dacă vreți să luăm acei bani de la Europa, hai să învățăm ceva de la unguri!
Hai să vedem realitatea că politica noastră de menținere a unui stat feudal sicofant nu dă roade și că avem nevoie de o viziune națională cu adevărat românească, de modernizare și europenizare a statului. Hai să vedem că mult-hulitul Viktor Orban și-a construit o țară mai modernă și mai europeană decât au făcut așa-zișii „pro-europeni” de la București. Cum, oare, pot politicienii noștri să se laude cu „europenitatea” statului nostru și să râdă, aroganți, de naționaliștii unguri, când statisticile europene arată imagini cu totul diferite:
Ce vreți mai simplu de-atât? Un stat UE încasează, în medie, 46,1 euro din fiecare 100 de euro produși în economie și cheltuie, tot în medie, 46,6 euro la fiecare 100 de euro produși în economie. În Ungaria, statului îi revin 43,5 euro din fiecare 100 de euro produși de economie, iar în România statul se alege doar cu 31 euro. Ca atare, guvernul maghiar poate cheltui 45,6 euro pentru fiecare 100 de euro produși, pe când statul român poate cheltui doar 36 euro din aceiași 100 de euro produși. Deci, ce țară respectă tiparul european, România sau Ungaria? Credeți că la ei sunt taxele mai mari ? Nici gând: impozitul pe profit este 9% (la noi 16%), impozitul pe venit este 15% (la noi este 10%), TVA-ul este 27% (la noi 19%), iar contribuția de asigurări sociale este doar 15% (la noi este 25%)! Să fie statul naționalistului iliberal Viktor Orban mai eficient decât statul pro-europenilor Iohannis și Orban? Vedeți la ce concluzii periculoase putem ajunge?