Europa intră în Moldova îmbrăcată în “haine umile” – votul

dorin.popescu
Expert în geopolitică
Dorin Popescu este președinte al Asociației Casa Mării Negre / Black Sea House - Constanța, singurul think-tank geopolitic din Dobrogea și singurul din România destinat geopoliticii spațiului extins al Mării Negre, precum și coordonatorul filialei Constanța a ICDE. Este analist politic, expert în geopolitică, fost diplomat, publicist, cadru universitar și doctor în Filologie.

Duminică vor fi noi alegeri parlamentare în Republica Moldova și, ca întotdeauna în ultimele trei decenii, aceste alegeri sunt prioritar geopolitice.

Condamnată la echilibru instabil de dispersiile electorale periodice, Republica Moldova rămâne indecisă între Vest și Est, iar votul de duminică va însemna o nouă bătălie în acest război nesfârșit al geopoliticii, nicidecum finalul acestuia.

Încep cu prognoza, spre a nu vătăma așteptările. La alegerile anticipate de duminică, formațiunea politică proeuropeană PAS va câștiga majoritatea mandatelor din Parlament (în urma redistribuirilor), într-o structură simplificată a noului legislativ de la Chișinău, cu maximum 3 formațiuni politice care vor trece pragul electoral.

Cred că scena politică din Republica Moldova se află încă în siajul euforiei de a o fi ales ca președinte pe Maia Sandu în urma unui scrutin cu participare masivă a diasporei și a mediilor proeuropene din țară.

Aceste medii știu că parcursul european al Maiei Sandu are nevoie și de o majoritate politică în Parlament pentru a construi un parcurs proeuropean predictibil, iar proeuropenii din Moldova vor crea prin vot această majoritate, după modelul patentat relativ recent la Kiev (alegerea triumfalistă a lui Volodimir Zelenski la alegerile prezidențiale, urmată de o opțiune istorică pentru partidul acestuia la alegerile parlamentare ulterioare).

Modelul electoral “Zelenski – Sluga Narodu” va funcționa duminică și va crea o majoritate parlamentată PAS în Parlamentul de la Chișinău.

Este momentul să invoc aici și un istoric pozitiv al propriilor mele prognoze, care mă face încrezător în cea de mai sus: am prezis atât victoria lui Zelenski, cât și pe cea a Maiei Sandu încă din faza “timpurie/impură” a alegerilor prezidențiale de la Kiev și Chișinău.

Prezic, deci, și acum, că Maia Sandu va avea la Chișinău o majoritate parlamentară pro-europeană, fie și fragilă, după scrutinul de duminică, cel mai probabil în format single (PAS).

În esență, trei sunt temele mari care însoțesc dezbaterea privind scrutinul de la 11 iulie – rezultatele electorale propriu-zise, soliditatea constituirii și menținerii noii guvernări și, respectiv, riscul unor destabilizări post-electorale rapide ale situației interne.

Rezultatele electorale anticipate de subsemnatul vor ține din nou în opoziție formațiunile politice prorusești, de la cele radicale la cele moderate.

Mutarea politică recentă a Kremlinului, de a unifica într-un singur bloc electoral frații siamezi socialiști și comuniști, și-a atins deja limitele de performanță – a redus competiția neproductivă de pe flancul stâng, însă, totodată, a generat coagularea opțiunilor pro-românești și pro-europene în jurul formațiunii PAS și a simplificat prin ricoșeu jocurile competiționale pe eșichierul politic drept/proeuropean, ca replică la concentrarea politică de pe flancul stâng.

În confruntare directă Partidul Acțiune și Solidaritate / PAS – Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor / BECS, rezervele rusești vor rămâne în opoziție pentru următoarea perioadă, pentru că stânga pierde în Republica Moldova competițiile directe, oricât ar miza actorii actuali ai acesteia, mai nou, pe mimarea opțiunii pentru dezbateri publice – temă pe care au propus-o, recent, ipocrit, în vidul de atenție în care s-au trezit după dușurile reci ale sondajelor.

Avansul electoral al PAS (și, după caz, al partenerilor acestuia) în fața blocului prorus va depinde în mod substanțial de participarea diasporei la scrutinul de duminică.

O participare redusă va genera o victorie la limită, în timp ce o participare similară celei de la alegerile prezidențiale va facilita o victorie mai clară, poate chiar de 55-58 mandate din cele 101 ale Parlamentului de la Chișinău.

În aceste zile, diaspora este conștientă de forța sa electorală și se pregătește pentru noi mobilizări generale, în timp ce blocul prorus își turează narațiunile în fieful transnistrean.

Cu o majoritate estimată de cca 55 de mandate din cele 101 (în mod independent sau cu parteneri de guvernare), PAS va putea crea un suport legislativ clar și relativ stabil pentru câteva luni, care îi va permite, inițial, asumarea guvernării.

Este de așteptat ca acest suport să se degradeze într-un interval de timp mediu, similar modelului “Zelenski – Sluga Narodu”, sabotat harnic din interiorul Parlamentului și din afara acestuia. În ceea ce privește viteza și circumstanțele eroziunii, sunt premature predicțiile.

Estimez că și riscul unor degradări postelectorale rapide ale situației politice de la Chișinău este relativ redus. Deși campania electorală a înregistrat episoade contondente și mizele geopolitice sunt mari, nu anticipez derapaje postelectorale substanțiale la Chișinău. Pare că în acest moment marii actori se odihnesc pentru competiții geopolitice mai lungi și mai complicate.

Există deci premise pentru a se enunța o nouă fereastră de oportunitate pentru opțiunea pro-europeană a Chișinăului odată cu alegerile de duminică.

Republica Moldova va avea din nou un triunghi proeuropean funcțional la vârf – Președinție, Parlament, Guvern, încă cu aceleași probleme latente și cronice care au transformat Republica Moldova într-un teritoriu al impredictibilității în primele ei trei decenii de viață.

Este vital ca noua putere proeuropeană să nu producă dezamăgiri similare celor precedente. Îndată ce le va produce, stabilitatea ei relativă se va destrăma, iar fereastra de oportunitate se poate închide nu numai rapid și dur, ci și pe termen lung.

Deși sunt senin și optimist în privința rezultatelor votului de duminică (anticipând o victorie a opțiunii geopolitice proVest care să permită o guvernare proeuropeană), tradiția politicii de peste Prut de a atrofia narațiunile de succes mă obligă la precauție.

În mentalul public din Republica Moldova, elucubrațiile despre imperialismele suprapuse (românesc, european, american etc.) care ar ține ostatică Republica Moldova au încă largi bazine de fani, de aici și obstinația unor figuri publice obosite de a le relua și reinventa periodic.

Tone de mesaje și narațiuni de calibru mic și cu litere chirilice stăpânesc imperial spațiul informațional de la Chișinău, iar acestea mizează încă pe mutații mentale încremenite în timp.

Mutările în reacție ale comunității europene nu au încă impact și alonjă, nu au forța necesară pentru a crea un parcurs european sustenabil și în expansiune ireversibilă. Uneori au lipsit deciziile, alteori mecanismele.

Cert este că duminică vom privi din nou, siderați, dramatica luptă pentru libertate (pentru evadarea din cușca opțiunii imposibile) a unei populații care a nădăjduit de câteva ori că ar fi câștigat-o.

Cred că lecția alegerilor de duminică este mai degrabă (cum) să păstrezi libertatea pe termen lung, nu doar (cum) să o obții. Irosirile șanselor de libertate au în Republica Moldova o istorie prea lungă pentru a mai îngădui altele. 

Pentru indecișii care privesc încă din galerie meciul electoral de duminică, miza acestui meci se traduce simplu: o participare masivă la vot va face diferența dintre o victorie de fotografie și una care poate crea process – procesul evadării Moldovei din zona gri în care se complace.

Duminică, acest proces poate începe cu adevărat, chiar dacă va intra în istoria Moldovei “îmbrăcat în haine umile”, sub forma unei interogări a conștiinței în cabina de vot.

Citește și alte articole publicate de dr. Dorin Popescu pe Spotmedia.ro.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇