Lupta pentru independența justiției trebuie să continue prin desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ). Procedura de desființare este greoaie deoarece prevede numeroși pași obligatorii la care se adăugă un aviz consultativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Avizul negativ venit ieri, 10 februarie, din partea CSM a făcut din această procedură consultativă ultimul obstacol în desființarea Secției Speciale. Avizul consultativ nu numai că nu poate pune sub semnul întrebării necesitatea desființării Secției Speciale, dar ridică o problemă de legitimitate a Consiliului Superior al Magistraturii.
CSM trebuie să reprezinte magistrații, dar prin acest aviz negativ a contrazis dorința a 82,79% dintre magistrați ca Secția Specială să fie desființată. Din punct de vedere politic, acest aviz negativ decredibilizează instrumentul avizului în general deoarece poate fi perceput drept discreționar.
Au existat voci care au susținut ca legea de desființare a Secției Speciale să cuprindă două tipuri de avize, și anume avizul din partea CSM pentru trimiterea în judecată a unui procuror sau judecător și avizul din partea Procurorului General pentru începerea urmăririi penale în cazul unui magistrat.
Ținând cont că ne dorim o justiție necondiționată, fără elemente discreționare, cum am mai putea justifica astfel de avize? De fiecare dată când creăm instrumente discreționare în justiție, singurul care suferă este cetățeanul.
Apoi, atunci când vorbim de desființarea secției speciale nu vorbim de o promisiune politică, ci de o necesitate. Lipsa activității, costurile mari, încălcarea standardelor internaționale, privilegiile acordate, toate acestea sunt caracteristici ale unui organism înființat cu dedicație pentru “oameni speciali”. De altfel, este singurul element special care îi conferă secției acest statut privilegiat. Dar noi toți suntem egali în fața legii. Și așa trebuie să rămânem.
Desființarea secției speciale este corectă juridic
Secția specială a fost operaționalizată printr-o ordonanță de urgență, instituindu-se salarii speciale, criterii mai laxe privind cerințele profesionale, de management și etice pe care trebuie să le respecte personalul și competența specială ce permite preluarea tuturor dosarelor ce implică magistrați. Într-adevăr, orice dosar în care ar fi implicat, chiar marginal, un magistrat devine grija secției speciale. Printr-o astfel de competență privilegiată a ajuns ca un procuror de la Secția Specială să ceară renumărarea voturilor de la alegerile câștigate de primarul sectorului 1, Clotilde Armand. Tot în mod excepțional, doar câțiva judecători din cadrul CSM fac numirile persoanelor ce alcătuiesc echipa secției speciale, iar acești membri par să aibă imunitate deoarece, în caz că ar săvârși orice infracțiune, ar fi anchetați doar de colegii lor.
Desființarea secției speciale este o corecție financiară
Secția specială este nefuncțională la capitolul de luptă anti-corupție în justiție, dar este cea mai costisitoare registratură. Mii de dosare înregistrate rămân nelucrate, iar românul rămâne cu banii luați. În anul 2019 au fost înregistrate 2.868 de dosare, dar secția a trimis în judecată 2 dosare, alte 415 dosare fiind clasate. Sesizările din oficiu reprezintă 0,1% din numărul cauzelor înregistrate. În 2018 au fost înregistrate 1.422 de cauze, dar secția a trimis în judecată 2 dosare, iar alte 102 au fost clasate. Majoritatea celorlalte mii de dosare fără soluție au fost preluate de la procurori din cadrul DNA, DIICOT sau alte parchete. Au rămas uitate și fără soluție. Cel mai dezamăgitor și curios lucru este că secția nu are nici măcar un singur dosar de investigare a corupției în justiție, cu toate că acesta a fost scopul pentru care a fost înființată. Oare câte dosare au fost înregistrate în 2020? Cu siguranță o cifră mult mai mare, din moment ce veniturile salariale ale angajaților secției sunt cuprinse între 140.373 de RON și 342.750 RON, mult peste veniturile majorității procurorilor ce soluționează dosare, nu doar le înregistrează.
Desființarea secției speciale este corectă pentru cetățeni
Justiția se luptă cu vinovații, pentru protecția celor nevinovați. SIIJ din păcate a procedat invers.
Dintre miile de dosare înregistrate, unele au primit prioritate la soluționare, iar secția nu s-a sfiit în a lua cele mai dure măsuri în aceste cazuri, chiar dacă nu erau în conformitate cu legea.
A fost deschis dosar penal împotriva fostei procuror-șef al DNA, actual procuror-șef al Parchetului European, Laura Kodruța Kovesi. Dosarul a fost deschis odată cu audierile pentru funcția de procurorul european, tocmai parcă din dorința de a împiedica numirea. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a calificat drept ilegale măsurile preventive aplicate de SIIJ.
A deschis dosar penal prim-vicepreședintelui din 2014 al Comisiei Europene, Frans Timmermans, mai multor membri ai Comisiei și ai personalului acesteia, acuzându-i că au constituit un grup infracțional organizat prin care au comunicat informații false. SIIJ nu a acceptat criticile aduse în raportul MCV din 2019 întocmit de Comisie, așa că a apelat din nou la deschiderea de dosare penale contra celor ce îi aduc critici. Comisia le-a reamintit celor de la SIIJ că membrii Comisiei beneficiază de imunitate juridică.
Neputând reduce la tăcere vocile din afara granițelor României, a pus în mișcare anchete împotriva judecătorilor și a procurorilor care s-au opus modificărilor abuzive ale sistemului judiciar, a procurorului general de la acea dată, Augustin Lazăr, și au exercitat căi de atac în alte cauze vizând magistrați care fuseseră achitați.
Nici membrii CSM nu au fost scutiți de astfel de presiuni. În mai 2019, secția a redeschis o anchetă într-un caz de corupție vizând un judecător din cadrul CSM, pe care DNA o închisese în august 2018. Judecătorul a avut în repetate rânduri luări de poziție împotriva modificărilor aduse legilor justiției, inclusiv împotriva Secției speciale.
Dar dincolo de sfera juridică, un moment pe care cu siguranță ni-l amintim cu toții este acela când SIIJ a deschis dosare împotriva procurorilor implicați în procesul de adopție al micuței Sorina, încercând să împiedice plecarea copilului din țară prin încălcarea dreptului ei la liberă circulație.
Dintre miile de dosare, majoritatea au rămas în uitare, fără o soluție într-un sens sau altul. Au fost preluate de la alți procurori, nimeni nu mai poate continua ancheta cât timp sunt la SIIJ, iar SIIJ le lasă să adune praf.
Printre aceste dosare este cazul procurorului de la Parchetul Judecătoriei Caracal, acuzat că nu a intrat noaptea în curtea suspectului de crimă, Gheorghe Dincă. Au existat încercări ale SIIJ de a lua și alte dosare de la DNA precum cazul Tel Drum în care era investigat fostul lider PSD, Liviu Dragnea. Dintre miile de dosare, în cele în care a investigat a reușit performanța de a elibera infractorii anchetați. Aceste anchete au condus la achitări, amânări sau rejudecări în dosare de corupție.
Spre exemplu, familia Cosma din Prahova a scăpat pentru moment de dosare după ce procurorii care i-au anchetat au fost inculpați pentru presupuse abuzuri. Ce a făcut SIIJ cu dosarele preluate? La unele dintre ele a retras calea de atac exercitată de DNA. Un exemplu îl constituie cazul Romsilva, unde soluția inițială, prin care acuzații erau condamnați la închisoare cu suspendare pentru retrocedarea ilegală a 43.000 de hectare de pădure, a fost atacată de DNA. SIIJ a retras calea de atac.
Desființarea secției speciale este corectă politic
România are de respectat angajamente internaționale, iar existența secției speciale contravine standardelor stabilite de organisme internaționale preocupate de statul de drept, democrație și drepturile fundamentale ale omului.
În 2020, Comisia Europeană, prin Raportul asupra statului de drept, și-a transmis criticile asupra Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), calificând-o drept un pericol pentru independența, eficiența și calitatea justiției. În 2019, Raportul MCV al Comisiei europene identifică înființarea SIIJ drept un regres important în justiție.
Cu ocazia înființării Secției speciale, cetățenii români au avut ocazia să afle cât de multe organisme internaționale sunt preocupate de soarta democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale ale românilor. Rând pe rând au sosit opinii avizate contra înființării SIIJ din partea GRECO, Comisiei de la Veneția, Consiliului consultativ al judecătorilor europeni și a Consiliului consultativ al procurorilor europeni.
Secția specială compromite ideea de justiție, iar noi dorim să trăim într-o țară fără jocuri de culise, în care să fim respectați și să avem dreptul o viață mai bună.
Vindecarea este un proces extrem de dificil, dar trebuie să pornească de la onestitatea faptului că cel mai mare rău este să lăsăm instituții toxice cu putere, influență și multe privilegii precum SIIJ să existe.
Avem nevoie de o justiție independentă și necondiționată. Nu putem accepta desfigurarea justiției la nesfârșit, iar justiția nu poate să rămână la cheremul unor grupuri de interese, ocolită sau jucată pe degete. Sarcina justiției este de a ne garanta drepturile fundamentale, iar în baza încrederii primite prin votul vostru trebuie să desființăm secția specială.