Rusia lansează campanii de dezinformare în preajma alegerilor din Germania. Cât succes au aceste manevre manipulatorii, ce partide sprijină Rusia și cum se apără Republica Federală?
Nu este prima dată când Rusia încearcă să manipuleze prin dezinformare. A făcut-o anul trecut, în cazul alegerilor prezidențiale din Statele Unite și în campania electorală dinaintea votării eurodeputaților. Potrivit Bundestag (camera inferioară a parlamentului Germaniei), Rusia a încercat deja să influențeze opinia publică la alegerile federale din 2021.
Patru ani mai târziu, lucrurile stau la fel: experții observă și acum campanii de dezinformare pe scară largă dirijate din Rusia înaintea viitoarelor alegeri federale ce vor avea loc duminică, 23 februarie 2025. Scopul principal al acestor demersuri este discreditarea partidelor de centru.
Majoritatea falsurilor „sunt îndreptate împotriva Verzilor, a CDU și SPD, precum și împotriva principalilor lor candidați. AfD este rar menționată, dar atunci când este, adresarea este pozitivă”, explică pentru DW Lea Frühwirth de la Centrul de Monitorizare, Analiză și Strategie (CeMAS). Organizația non-profit studiază ideologiile conspiraționiste, antisemitismul și extremismul de dreapta.
Candidații de top, protagoniști ai unor falsuri
La începutul lunii februarie, mai mulți utilizatori ai platformei de socializare X (fostul Twitter) au distribuit un videoclip despre o presupusă cădere nervoasă suferită de candidatul Uniunii Creștin-Democrate (CDU) la funcția de cancelar, Friedrich Merz. Acesta, susțin postările devenite virale, ar fi încercat să-și ia viața în 2017. Una dintre postări a fost vizualizată de peste 5,4 milioane de ori în zece zile.
Drept dovezi sunt aduse declarația unui presupus psihiatru Albert Mertens și un formular medical. Ștampila de pe formular îl descrie pe Mertens drept ”psihoterapeut psihologic”. În Germania, psihoterapeuții și psihiatrii au profiluri de muncă diferite. Camera Federală a Psihoterapeuților a precizat pentru DW că nu are niciun membru înregistrat sub numele de Albert Mertens. În plus, la adresa indicată din landul Renania de Nord-Vestfalia nu există nici un cabinet autorizat să elibereze asemenea formulare.
Videoclipul a fost publicat inițial pe un site web intitulat Wochenüberblick aus München (Revista Săptămânii din München). Redistribuirea videoclipului este însoțită în mod repetat cu precizarea că Merz cere livrarea de rachete Taurus pentru Ucraina.
Ținte ale unor recente dezinformări au fost și candidatul Verzilor pentru poziția de cancelar federal Robert Habeck și colega sa de partid ecologist Claudia Roth. Potrivit unui articol și unui videoclip postate pe site-ul Narrative, cei doi ar fi fost implicați într-un presupus scandal de corupție în valoare de 100 de milioane de euro: mai multe picturi de la Fundația Patrimoniului Cultural Prusac ar fi ajuns în Ucraina și apoi ar fi fost vândute unor colecționari privați. Toate afirmațiile din publicația în cauză sunt fie false, fie fictive, au confirmat reprezentanții fundației, la cererea DW.
Ce au în comun aceste presupuse dezvăluiri? Sunt produse după același tipar: declarații false ale unor presupuși martori și documente falsificate. În plus, sunt publicate mai întâi pe site-uri web care arată a platforme de știri, dar care, de fapt, răspândesc dezinformări.
Sunt carateristici specifice campaniei ruse de dezinformare intitulate Storm-1516, a punctat pentru DW un membru al echipei din proiectul de cercetare online Gnida.
Campaniile Doppelgänger, Matrioșca și Storm-1516
În cooperare cu platformele Correctiv și NewsGuard, proiectul Gnida a descoperit mai mult de o sută de pagini web în limba germană care au fost inițial umplute cu conținut pro-rus generat de inteligență artificială. Site-urile au fost ulterior folosite pentru a publica relatări false, care apoi sunt distribuite pe platforme precum X sau Telegram de către ”prieteni” sau de așa-ziși ”influenceri”, lideri de opinie online plătiți pentru a disemina un anume conținut.
Așa-numita campanie Doppelgänger (Dublura) funcționează pe acest principiu. De la începutul invaziei rusești în Ucraina, în februarie 2022, au fost difuzate ”narațiuni și dezinformări pro-ruse, care vizau discreditarea politicii externe occidentale, în general, și, în special, a sprijinului pentru Ucraina”, a transmis Ministerul german de Externe. După intervenția în campania electorală americană, guvernul Statelor Unite i-a sancționat pe actorii ruși responsabili.
Denumirea Doppelgänger provine de la strategia de a imita site-uri web și formate video standard ale unor instituții media cunoscute, precum DW sau BBC. Echipa de verificare a faptelor DW a publicat câteva demontări ale unor asemenea manipulări.
Unele dintre aceste falsuri sunt ușor sesizabile. Dar ”este vorba despre cantitate în loc de calitate”, spune Lea Frühwirth de la CeMAS, într-o discuție cu echipa de fact checkers a televiziunii publice bavareze Bayerischer Rundfunk (BR).
O altă tehnică de răspândire a dezinformărilor este campania Matrioșca. O armată de roboți creează ”manevre de diversiune”: jurnaliștii sunt copleșiți de informații false, pe care sunt nevoiți să le verifice. Și, în timp ce pe diverse canale se răspândesc aserțiunile false, jurnaliștii și verificatorii de fapte trebuie să investească timp și resurse pentru a analiza fiecare caz, sunt supraîncărcați, ceea ce îi copleșește și le reduce eficiența, relatează agenția de presă franceză AFP.
Boții Matrioșca au răspândit cel puțin 15 videoclipuri false în câteva zile, la sfârșitul lunii ianuarie, scrie proiectul media independent rus Agentstvo. Materialele filmate au fost asemănătoare cu cele realizate de DW și de ziarul german de largă circulație Bild. Sunt relatări - în engleză, franceză și spaniolă - care spun că în Germania se duce, în preajma alegerilor, un război cu amenințările teroriste și cu o criminalitate crescută și, în aceste condiții, și o luptă cu teama alegătorilor.
Rusia sprijină în special două partide
Obiectivele Rusiei sunt, ”mai presus de toate, să răspândească incertitudine și să polarizeze alegătorii”, explică Leonie Pfaller de la NewsGuard, furnizor de instrumente pentru combaterea dezinformarii, într-un interviu acordat BR.
Este cât se poate de vizibil că apar foarte des relatări pozitive despre partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) și pentru candidata acestuia la șefia guvernului federal, Alice Weidel. Cercetări realizate anul trecut au scos la iveală că scopul campaniei Doppelgänger era de a aduce cota de vot a AfD la cel puțin 20 la sută. Potrivit sondajelor actuale, AfD se află aproximativ la acest nivel de simpatie electorală, cu puțin timp înaintea alegerilor federale. Dacă a fost rezultatul campaniei sau nu, e mai greu de dovedit.
Pfaller bănuiește că AfD este susținută de partea rusă pentru că este mai prietenoasă față de Moscova decât alte partide. În programul său electoral, partidul solicită ridicarea sancțiunilor economice împotriva Rusiei. În plus, AfD nu condamnă agresiunea împotriva Ucrainei.
Lea Frühwirth, de la CeMAS, menționează și un alt partid susținut de propaganda rusă: Alianța Sahra Wagenknecht (BSW). În manifestul electoral al platformei conservatoare de stânga, războiul din Ucraina este descris drept un război prin intermediari între Rusia și SUA, care ar fi putut fi evitat. În plus, BSW pledează pentru ca Germania să cumpere din nou gaze naturale din Rusia.
Felix Kartte, de la Fundația Mercator, vede mai puțin pericol în dezinformarea centrată pe alegerile federale, cât în strategia pe termen lung a Rusiei: ”Subiectele, narațiunile pe care Kremlinul a vrut să le transmită de ani de zile au devenit dominante în dezbaterea publică germană”. De exemplu, afirmația că toate guvernele din Europa sunt corupte și că suprimă libertatea de exprimare sunt narațiuni răspândite de partidele de extremă dreaptă din întreaga Europă, remarcă Felix Kartte, într-o analiză pentru DW.
Cum se apără Germania în fața dezinformării rusești?
Răspândirea dezinformării în Germania ”de către autorități guvernamentale sau statale străine (…) nu este, în general, sancționabilă”, a precizat Ministerul federal de Interne, la cererea centrului de analiză media Correctiv. Cu toate acestea, potrivit ministerului, un grup de lucru interdepartamental se ocupă de amenințări precum dezinformarea.
Accentul se pune pe creșterea gradului de conștientizare a publicului, pe promovarea competențelor de înțelegere a știrilor și pe alfabetizarea media în toate grupele de vârstă, adaugă ministerul, într-un răspuns la o întrebare BR. Guvernul este, de asemenea, în contact cu alte țări și cu administratorii rețelelor sociale pentru a combate în comun dezinformarea rusă.
Pentru expertul digital Felix Kartte, însă, nu este suficient să contracarezi dezinformarea. Politicienii trebuie, de asemenea, să răspundă nevoilor emoționale de bază ale societății. Pe scurt: „E nevoie de o politică mai bună”.
Autori: Kathrin Wesolowski | Tetyana Klug