- Companiile aeriene, amenințate de Comisia Europeană, au renunțat să mai îmbarce posibili imigranți care vor să ajungă în Belarus.
- NATO trimite primii soldați la granița Poloniei, aceștia sunt din Marea Britanie.
- Putin răspunde și parașutează trupe speciale în zona în care se află câteva mii de persoane care încearcă să ajungă în Polonia.
- Uniunea Europeană anunță că nu va face niciun pas înapoi și acuză Belarus pentru folosirea unor oameni nevinovați într-un conflict planificat.
Mii de imigranți veniți din Irak, Siria, Afganistan, Yemen, Libia și alte state sărace din Orientul Apropiat și nordul Africii sunt blocați la granița Uniunii Europene, dintre Polonia și Belarus.
De câteva zile, Aleksandr Lukașenko, președintele care a înăbușit cu cinism protestele Opoziției din Minsk, a creat un conflict hibrid, încercând să producă o criză a imigranților în UE, asemănătoare cu cea din 2015.
Imigranții sunt folosiți ca o armă. Regimul lui Lukașenko, prin intermediul companiei aeriene naționale Belavia, a Irak Airlines și altora au preluat persoane din țări sărace, măcinate de război, care vor să ajungă în Uniunea Europeană, și le-au adus în Minsk, iar de aici, prin agenți ai guvernului, aceștia au fost îndrumați spre granița cu Polonia, în dreptul localității Kuznica.
Operațiunea coordonată de Lukașenko deschide un capitol nou în conflictul dictaturilor din estul Europei cu democrațiile occidentale.
Președintele Belarus, conform mai multor indicii, a devenit un instrument în mâinile lui Putin în încercarea acestuia de a destabiliza Uniunea Europeană.
“Consiliul Atlanticului de Nord condamnă cu fermitate instrumentalizarea continuă a migrației ilegale, creată artificial de Belarus, ca parte a acțiunilor hibride care vizează Polonia, Lituania și Letonia în scopuri politice”, se arată într-un comunicat oficial al NATO în care atacurile lui Lukașenko și Putin sunt condamnate.
“Aceste acțiuni dureroase pun în pericol viața persoanelor vulnerabile. Aliații NATO sunt solidari cu Polonia, Lituania, Letonia și alte națiuni aliate afectate și sprijină măsurile, ghidate de valorile fundamentale și de dreptul internațional, luate de aliați în mod individual și colectiv, ca răspuns la o situație care necesită o coordonare strânsă cu partenerii internaționali”, se precizează în același comunicat.
NATO face primul pas, Putin răspunde
Situația de la granița dintre Polonia și Belarus a devenit extrem de tensionată. Pe parcursul zilei de vineri, în zonă au ajuns primele trupe NATO, trimise de Marea Britanie.
„Marea Britanie și Polonia au o lungă istorie de prietenie și sunt aliați NATO. O echipă mică formată din personal al forțelor armate din Regatul Unit a fost desfășurată în zonă în urma acordului cu guvernul polonez pentru a explora modul în care putem oferi sprijin logistic pentru a aborda situația actuală de la granița cu Belarus”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din Marea Britanie, citat de cotidianul “The Times”.
La scurt timp după sosirea militarilor britanici, Vladimir Putin a ordonat parașutarea mai multor trupe în apropierea graniței cu Polonia, a anunțat cotidianul “Moscow Times”.
Dacă atacul lui Lukașenko poate fi explicat ca o reacție la sancțiunile impuse de Uniunea Europeană, care au izolat țara și au blocat economia, implicarea lui Putin arată frustrare, în condițiile în care în ultimele săptămâni a balansat între comunicare cu SUA și Uniunea Europeană și amenințare la adresa Ucrainei, transferând noi trupe la granița cu această țară.
Uniunea Europeană se mișcă rapid
De această dată, reacția politică a Uniunii Europene a fost rapidă și punctuală.
În plus, după declarații oficiale au fost luate și câteva măsuri concrete pentru a stopa operațiunile lui Lukașenko și Putin.
“Belarus trebuie să înceteze să pună în pericol viețile oamenilor.
Instrumentalizarea imigranților în scopuri politice de către Belarus este inacceptabilă. Autoritățile din această țară trebuie să înțeleagă că presiunea în acest mod asupra Uniunii Europene, printr-o instrumentalizare cinică a imigranților, nu-i va ajuta să-și atingă scopurile”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, într-un comunicat.
“Am vorbit cu prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki, prim-ministrul lituanian Ingrida Šimonytė și prim-ministrul leton Arturs Krišjānis Kariņš pentru a exprima solidaritatea UE și a discuta cu aceștia măsurile pe care UE le poate lua pentru a-i sprijini în eforturile lor de a face față acestei crize”, a anunțat Ursula von der Leyen.
La scurt timp după această declarație, Comisia Europeană a anunțat că va interzice toate operațiunile aeriene de pe continent pentru companiile care continuă să transporte imigranți către Belarus.
Mai multe companii au reacționat imediat și au decis să nu mai îmbarce cetățeni din țările care generează fluxuri mari de imigranți.
“Conform deciziei autorităților competente din Turcia, vă rugăm să rețineți că, începând cu 12 noiembrie 2021, cetățenilor din Irak, Siria și Yemen li se va refuza îmbarcarea zborurilor din Turcia către Belarus. Pasagerii Belavia, afectați de această restricție, pot efectua o rambursare integrală fără penalități la locul emiterii biletelor”, se arată într-un comunicat al Belavia, compania aeriană națională din Belarus.
O strategie complicată prin care Lukașenko vrea să-l manevreze pe Putin
Tensiunile dintre Rusia și Uniunea Europeană au cunoscut un vârf în urmă cu o săptămână când s-a constatat stoparea livrărilor de gaze, în condițiile în care prețurile au atins un maxim istoric în pragul iernii.
După câteva zile, livrările au fost reluate, la cererea personală a lui Vladimir Putin, iar Kremlinul a dat asigurări că nu vor mai fi stopate. Dar la scurt timp, s-a observat aducerea de trupe la granița cu Ucraina și declanșarea presiunilor asupra granițelor UE prin intermediul imigranților.
Într-un comentariu pentru "Novaya Gazeta", una din puținele publicații independente din Rusia, analistul Vitali Shkliarov a scris că Alexandr Lukașenko desfășoară un joc complicat în încercarea de a controla acțiunile lui Vladimir Putin față de Belarus.
Cu siguranță, regimul politic de la Minsk, în urma sancțiunilor UE, nu mai poate rezista fără ajutorul Moscovei, se arată în articolul din “Novaya Gazeta”, iar Lukașenko încearcă, prin escaladarea crizei imigranților, să-l pună pe Putin într-o situație dificilă în raport cu SUA și Uniunea Europeană.
Acesta nu-și poate permite să nu facă nimic într-o astfel de criză. Mesajul pe care l-ar transmite ar fi că e un lider slab, depășit de situație, care nu poate proteja Rusia de “agresiunea” Occidentului, se arată în comentariul analistului rus.
Evenimentul e în desfășurare, iar tensiunea din zonă în creștere, conflictul putând să degenereze în orice moment.