De la contestarea oficială a rezultatului alegerilor prezidențiale la Curtea Constituțională, până la tăierea pașapoartelor și buletinelor de vot de către unii reprezentanți ai diasporei românești, și de la acuzațiile lui George Simion potrivit cărora Franța și Republica Moldova ar fi intervenit în procesul electoral din România, toate aceste acțiuni au alimentat un val toxic de ură, neîncredere și suspiciune.
În paralel, s-au răspândit mesaje care susțin că moldovenii nu ar trebui să aibă drept de vot în România sau că alegătorii ar fi fost mituiți de Maia Sandu. În acest climat tensionat, a fost lansată inclusiv o petiție, semnată de mii de români, care cere retragerea cetățeniei române acordate basarabenilor.
În mijlocul acestui haos regizat politic, se impune o întrebare esențială: cât a câștigat, cu adevărat, România din redobândirea cetățeniei române de către basarabeni?
Frenezia declanșată după anunțarea rezultatului celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România a scos la iveală o campanie coordonată de contestare a unor alegeri câștigate cu o diferență de necontestat de 829.589 de voturi.
Această campanie, menită să alimenteze tensiunile și să mențină mobilizat electoratul suveranist, este orchestrată de către un actor local - partidul AUR, amplificată de rețelele pro-rusești și are ca scop nu doar consolidarea bazei electorale pentru alegerile parlamentare din 2028, ci și destabilizarea spațiului informațional în perspectiva scrutinului parlamentar din Republica Moldova, programat pentru 28 septembrie, anul curent.
Contribuții în educație, sănătate și afaceri - exact ceea ce România are mai multă nevoie
România nu devine mai puternică prin excludere, ci prin integrare. Iar cei peste un milion de români originari din Republica Moldova sunt dovada vie a acestui adevăr. Până în 2024, peste un milion de cetățeni moldoveni au redobândit cetățenia română.
Zeci de mii dintre ei trăiesc, lucrează sau studiază în România, contribuind direct la viața economică, socială, culturală și politică a țării. O bună parte dintre ei sunt la București, toți cetățeni activi, care plătesc taxe și impozite, contribuie net la economia românească.
În învățământul superior, universitățile din Iași, Cluj, București, Timișoara sau Galați ar fi vizibil mai goale fără studenții moldoveni. Aceștia aduc nu doar diversitate academică, ci și un sprijin concret pentru economia locală – de la chirii și transport, la servicii și comerț. În ultimii zece ani, numărul lor a crescut constant, revitalizând inclusiv orașe afectate de migrație masivă, precum Suceava sau Botoșani.
În plus, în domenii de nișă – cum ar fi joburile care cer cunoașterea limbii ruse – moldovenii acoperă goluri de pe piața muncii pentru care nu există ofertă internă, aducând valoare adăugată și taxe suplimentare la bugetul de stat.
În sistemul sanitar, sute de medici și asistente din Republica Moldova lucrează în spitale românești, în special în zone unde personalul medical este insuficient. Ei acoperă un deficit cronic și contribuie esențial la funcționarea serviciilor medicale din comunități vulnerabile.
În sectorul IT și antreprenoriat, românii originari din Moldova joacă un rol activ în dezvoltarea hub-urilor tehnologice din Cluj, București sau Timișoara. Unii și-au fondat propriile afaceri, alții activează în companii multinaționale, sprijinind inovația și crearea de locuri de muncă.
În ansamblu, moldovenii nu sunt consumatori pasivi de servicii publice, ci actori economici dinamici.
Peste 5.000 de afaceri înființate de români din Republica Moldova funcționează în România, generând mii de locuri de muncă și contribuții importante la bugetul de stat – estimate la miliarde de euro.
În același timp, comerțul bilateral dintre cele două state a atins aproape două miliarde de euro anual, incluzând energie, produse petroliere, alimente și bunuri industriale – o relație economică în plină expansiune.
Un avantaj strategic la Bruxelles
Pe lângă contribuțiile directe în România, redobândirea cetățeniei române de către basarabeni a consolidat o diasporă activă și influentă. Cetățenii români din Republica Moldova trimit anual aproximativ 25% din PIB-ul țării în remitențe, o infuzie financiară esențială pentru economia moldovenească, doar datorită cetățeniei române.
Acești bani reduc dependența economică față de Rusia, contribuind indirect la securitatea regională. Pentru că o Republică Moldova fragilă înseamnă, în cele din urmă, o Românie vulnerabilă.
Pe plan politic, cetățenii români din Moldova acționează ca o ancoră democratică într-o regiune aflată sub presiuni hibride. Votul lor majoritar în favoarea unei Românii europene nu este rezultatul manipulării, ci o alegere conștientă, bazată pe aspirații pro-occidentale și atașament față de valorile democratice. Ei susțin, în mod consecvent, partide și direcții politice aliniate intereselor strategice ale României și ale Uniunii Europene.
La nivel diplomatic, cetățenia română acordată moldovenilor a întărit semnificativ poziția Bucureștiului în discuțiile despre extinderea Uniunii Europene. România nu mai susține integrarea europeană a Republicii Moldova doar în baza solidarității istorice, ci în calitate de stat care își apără propriii cetățeni de peste Prut.
Această realitate conferă Bucureștiului un avantaj clar de soft power, transformându-l într-un actor credibil și legitim în promovarea valorilor europene în Vecinătatea Estică.
În loc de concluzii
Încercarea de a-i transforma pe moldoveni în țapi ispășitori ai unei frustrări electorale în România nu este doar cinică, ci și contraproductivă. Este o greșeală strategică să denigrezi tocmai acei cetățeni care au ales România, au investit în ea, au muncit și au votat pentru o societate mai democratică, mai deschisă și mai europeană.
România a câștigat enorm prin integrarea cetățenilor moldoveni. A câștigat oameni. Profesioniști, capital economic, social și simbolic. Un cap de pod geopolitic într-o regiune strategică.
Cât valorează toate acestea? Incomparabil mai mult decât pierderea electorală a unui partid.
România are toate motivele să-i apere, să-i respecte și să-i revendice cu mândrie, de aceea cetățenii români din Republica Moldova se așteaptă la acțiuni din partea statului român în a-i proteja, inclusiv prin sancționarea persoanelor care instigă la ură, care au declarații de xenofobie interetnică, pentru că această retorică toxică ignoră realitatea și periclitează exact acele politici externe și identitare care au fost de succes în ultimii 20 de ani.
Acest editorial a apărut prima dată pe site-ul publicației din Republica Moldova – Agora.md