14 activiști Greenpeace au făcut, marți, ture cu bicicleta în fața Primăriei Capitalei, protestând astfel față de poluarea din București.
Activiștii au cerut aer curat și creșterea numărului de piste de biciclete, ca alternativă la soluțiile de transport actuale, în condițiile în care Bucureștiul este una dintre cele mai poluate capitale europene.
Rapoartele din 2019 de la Greenpeace arată că, în București și în mai multe orașe din țară, sunt în continuare depășiri ale limitelor de poluare la praf și noxe care pun sănătatea publică în pericol.
În lipsa unor măsuri urgente la nivel local, România riscă și amenzi uriașe din partea Comisiei Europene, potrivit greenpeace.org. De altfel, în 2020 România a fost condamnată de Curtea de Justiție a UE pentru eșecul sistematic de a reduce poluarea cu praf (PM10) din București.
Cetățenii Capitalei au fost expuși în mod aproape continuu unor niveluri nesănătoase de praf încă din 2007, iar autoritățile au fost atenționate în mod repetat cu privire la acest lucru.
Rapoartele arată că în 2019, în Capitală, s-a înregistrat o ușoară îmbunătățire a calității aerului, comparativ cu 2018, dar asta din cauză că Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) are foarte multe defecțiuni.
Ecologiștii explică astfel de ce situația din 2019 a fost mai bună: au fost întreruperi extrem de mari în captarea datelor privind poluarea aerului, nu s-au monitorizat corespunzător anumiți poluanți periculoși precum praful fin (PM 2.5) și dioxidul de azot (NO2), iar unele stații oficiale sunt amplasate în locuri irelevante.
Monitorizare defectuoasă a prafului
Pentru evaluarea prafului (PM10) în București au fost luate în calcul patru stații în 2019, față de cinci stații în 2018.
Chiar și în aceste condiții de monitorizare defectuoasă, s-au înregistrat mai mult de 35 de depășiri ale valorilor limită zilnice la doua stații din București -46 depăşiri la B-3 București (Mihai Bravu) (stație de trafic), 38 depăşiri la B-6 București (Cercul Militar) (stație de trafic).
Tot la aceste stații s-au înregistrat depășiri ale aceluiași indicator și în anul precedent, fapt ce arată lipsa măsurilor urgente pentru a reduce poluarea sau ineficiența acestora, mai arată Greenpeace.
„Poluarea aerului, monitorizarea și informarea publicului au fost și sunt subestimate flagrant în România, cu toate că, de-a lungul timpului, am primit numeroase avertismente din partea Comisiei Europene. Între timp, poluarea aerului persistă iar Ministerul Mediului și Primăria Municipiului București își pasează responsabilitatea între instituții când vine vorba despre acțiuni urgente pentru un aer curat”, spune Alin Tănase, coordonator campanie Climă și Transport Durabil, Greenpeace România.
Bucureștiul are 6 kilometri de piste de biciclete
Activiștii spun că spre deosebire de alte orașe cuprinse și ele în topul poluării din 2019, precum Brașov, Cluj și Timișoara, Bucureștiul nu a luat nicio măsură pentru reducerea poluării provenite din trafic.
„În Bucureștiul anului 2020 avem aceleași 1.400 de autobuze diesel, zero restricții pentru trafic și zero autobuze electrice pe străzi. O veste bună sunt cele 100 de autobuze electrice aflate încă în stadiul de licitație.
Din păcate, tot în Bucureștiul anului 2020 există doar 6 km de piste de biciclete omologate, deși prin Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA) se promiteau crearea a 30 de km de piste până în 2018, și a 100 de km până la finalul lui 2019. Cu siguranță mersul cu bicicleta ar fi o parte din soluția reducerii traficului, însă ne lipsește infrastructura” a mai spus Alin Tănase.
Anul trecut, praful fin (PM 2.5) considerat de specialiști ca fiind cel mai periculos indice de poluare și care se află în strânsă legătură cu arderile motoarelor a fost monitorizat doar la două dintre cele opt stații existente în București și în împrejurimi.