Pașapoarte pentru fructele de mare și o etichetă pentru peștele sănătos

Deși consumatorii sunt adesea încurajați să mănânce mai multe fructe de mare pentru beneficiile lor nutritive, cum ar fi acizii grași Omega-3, sustenabilitatea și preocupările etice reprezintă și ele un factor tot mai important în deciziile de cumpărare.

Consumatorii acordă o importanță tot mai mare fructelor de mare care provin din surse sustenabile, preferând adesea produsele certificate, cum ar fi cele care poartă etichetele MSC și ASC (Marine Stewardship Council și Aquaculture Stewardship Council).

Totuși, inflația rapidă a prețurilor alimentelor în urma pandemiei de Covid-19 a dus, în fapt, la scăderea semnificativă a consumului de pește acasă în 2022.

Construirea încrederii

Potrivit profesorului Nives Ogrinc, șeful Centrului ISO-FOOD de la Institutul Jožef Stefan din Ljubljana, cel mai mare institut de cercetare din Slovenia, trasabilitatea și etichetele ecologice devin factori importanți în alegerile consumatorilor.

Ogrinc conduce un efort de cercetare pe patru ani finanțat de UE și numit FishEUTrust, care și-a propus să sporească încrederea consumatorilor în lanțurile de aprovizionare cu pește din UE – a treia piață de consum pentru fructe de mare din lume, după China și Indonezia.

Ca parte a acestui demers, echipa de cercetare FishEUTrust, alcătuită în principal din institute de cercetare și experți de top din 14 țări europene, a efectuat sondaje în rândul consumatorilor din Danemarca, Italia și Slovenia. De asemenea, a creat cinci Living Labs – medii de testare în condiții reale – în bazinul mediteraneean, Marea Nordului și Oceanul Atlantic.

Acolo, acestea studiază practicile actuale și propun modele de afaceri sustenabile, precum și modalități de a proteja patrimoniul culinar local și de a încuraja lanțurile mai scurte de aprovizionare cu alimente. Una dintre principalele constatări ale sondajelor efectuate a fost că consumatorii își doresc mai multe informații.

„Oamenii și-ar dori să știe de unde provine peștele lor și dacă producția peștelui este una ecologică”, spune Ogrinc.

Cumpărături virtuale

Pentru a afla mai multe, cercetătorii de la Universitatea Bologna din Italia dezvoltă un mediu de cumpărături virtual, incluzând informații senzoriale, pentru a analiza modul în care oamenii aleg fructele de mare.

Participanți recrutați din Italia, Danemarca și Slovenia vor degusta o serie de produse selectate dintr-o masă virtuală care prezintă patru tipuri de fructe de mare, fiecare sub trei forme diferite. Vor alege câte un produs din fiecare și îl vor pune în coșul de cumpărături virtual. Nu se va face efectiv nicio achiziție sau plată.

Cele patru tipuri de fructe de mare sunt midiile, dorada, calcanul și păstrăvul curcubeu. Criteriile vor fi dacă provin sau nu din UE, din acvacultura sustenabilă, dintr-un lanț de aprovizionare certificat și dacă sunt crude, cu piele și oase, sau curățate, gătite și gata de mâncat.

Datele colectate vor fi folosite pentru a analiza modul în care oamenii aleg să cumpere fructe de mare și factorii care i-ar putea încuraja să cumpere mai des, explică Ogrinc.

Etichetare transparentă

Aici însă lucrurile se complică. Analiza rezultatelor sondajelor sugerează că consumatorii au cunoștințe limitate despre practicile de acvacultură, adesea nu știu de unde provin fructele de mare pe care le consumă și consideră că etichetarea produselor este derutantă.

Igor Koroušić, proprietar de restaurant din Croația, contribuie la proiect cu expertiza sa privind lanțurile de aprovizionare și trasabilitatea fructelor de mare și este de acord că lanțurile de aprovizionare nu sunt întotdeauna transparente.

„Vedem foarte des că unele tipuri de pește pe care le cumpărăm sunt probabil etichetate greșit”, spune acesta.

Pe lângă restaurantul său din Cavtat, în apropiere de Dubrovnik, Koroušić deține și un centru de vânzare angro a fructelor de mare și o companie care furnizează mâncare selectă gata preparată unor clienți precum companiile aeriene private.

Acesta a subliniat că identificarea fructelor de mare este și mai dificilă atunci când avem de-a face cu produse congelate.

„De exemplu, există sute de tipuri de merluciu sau cod și nu toate sunt de aceeași calitate, dar toate se numesc merluciu sau cod”, mai spune acesta.

Potrivit lui Koroušić, originea peștelui cumpărat de consumatori poate fi, de asemenea, neclară. Fructele de mare sunt adesea capturate într-o țară, dar sunt preparate și ambalate în alta, iar apoi sunt etichetate ca provenind din a doua țară.

Pentru restaurante, spune Koroušić, aceste chestiuni nu reprezintă o preocupare majoră. „Dacă sunt de bună calitate și prețul este bun, suntem mulțumiți”, spune acesta.

Trasabilitatea fructelor de mare

Majoritatea consumatorilor europeni își doresc însă o mai mare trasabilitate și transparență.

Echipa FishEUTrust folosește cea mai recentă tehnologie pentru a ajuta la consolidarea încrederii consumatorilor prin garantarea calității, siguranței și trasabilității produselor din fructe de mare, bazându-se pe sisteme de control inteligente, analiza materialului genetic și etichetare complet trasabilă.

Aceasta dezvoltă îndeosebi senzori care vor ajuta la îmbunătățirea siguranței alimentare. Senzorii pot fi folosiți pentru a detecta bacteriile patogene, toxinele și substanțele farmaceutice utilizate, precum și pentru a testa prospețimea fructelor de mare. Activitatea se desfășoară în cooperare cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca (România), Universitatea din Florența (Italia), Universitatea Tehnică Brandenburg din Germania și MicruX Technologies, o companie de tehnologie inovatoare din Spania.

Cercetătorii lucrează și la o serie de instrumente pentru analiza informațiilor genetice ale fructelor de mare. Aceste instrumente vor îmbunătăți trasabilitatea, oferind informații cu privire la originea geografică a produselor.

Echipa lucrează inițial cu dorada, un tip de pește cu carne albă, și speră să poată identifica de unde provine peștele și dacă a fost capturat în sălbăticie sau este de crescătorie, explică Ogrinc.

Aceste noi tehnologii vor face posibilă evaluarea amprentei de carbon a diferitelor tipuri de fructe de mare și vor oferi informații cu privire la valoarea nutritivă a doradei sălbatice și de crescătorie din diferite locuri.

Pașapoarte pentru fructele de mare

Pentru a îmbunătăți informațiile disponibile consumatorilor, echipa de cercetare dezvoltă „pașapoarte digitale” pentru produsele din fructe de mare, astfel încât cumpărătorii să poată accesa rapid o serie de informații relevante.

Pașapoartele produselor se vor baza pe un sistem integrat de trasabilitate care utilizează coduri QR, etichete inteligente și tehnologia blockchain. Prin scanarea unui cod QR sau interacțiunea cu o etichetă inteligentă, consumatorii vor putea verifica întregul traseu al fructelor de mare, de la captură sau crescătorie până la procesare, distribuție și vânzarea finală. Tehnologia blockchain este menită să asigure că fiecare etapă din lanțul de aprovizionare este consemnată în siguranță și nu poate fi falsificată, sporind astfel transparența și încrederea consumatorilor.

În plus, senzorii IoT și platformele bazate pe cloud vor permite urmărirea în timp real a produselor din fructe de mare, monitorizarea temperaturii, a prospețimii și a condițiilor de transport. Această infrastructură digitală va consolida siguranța alimentară, facilitând totodată integrarea coerentă cu instrumentele bazate pe inteligența artificială pentru optimizarea lanțului de aprovizionare și detectarea fraudelor.

Încă nu s-a decis exact ce informații vor fi incluse în aceste pașapoarte. Totuși, se așteaptă ca sistemul să ofere o serie de detalii-cheie, cum ar fi originea geografică, istoricul lanțului de aprovizionare, amprenta de carbon, impactul asupra mediului și valoarea nutritivă.

„Evaluările noastre în legătură cu comportamentul consumatorilor ne vor spune mai multe despre preferințele acestora și despre ce informații își doresc să vadă”, spune Ogrinc.

Cercetările menționate în acest articol au fost finanțate prin programul Orizont al UE. Opiniile persoanelor intervievate nu reflectă neapărat opiniile Comisiei Europene.

Mai multe informații

Acest articol a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE.