Un studiu publicat de Institutul European pentru Energie și Politică Climatică (IEECP) arată că, în cazul României, investind 14,92 miliarde de euro în renovarea clădirilor, am putea reduce costurile energetice ale gospodăriilor cu 44%, crește venitul acestora cu aproximativ 4% și reduce consumul de energie cu până la 30%.
Studiul arată clar că atunci când vorbim despre reducerea emisiilor cu efect de seră, ca parte a țelurilor asumate de UE, aceasta nu înseamnă că vor crește costurile pentru consumatori. Dimpotrivă, dacă prioritizăm politici precum eficientizarea energetică a caselor sau susținerea prosumatorilor, vom putea reduce discrepanțele socio-economice și susține consumatorii vulnerabili.
Planul European de reducere a emisiilor gazelor cu efect de seră este adesea prezentat în antiteză cu bunăstarea noastră la nivel individual.
Astfel, unul dintre argumentele des formulate de cei care se opun tranziției către o economie verde este că aceasta vine cu costuri mari, care într-un final vor fi suportate de cei mai vulnerabili consumatori.
Totuși, implementarea unei tranziții către net-zero nu înseamnă o scădere a calității vieții ci dimpotrivă că aceasta va fi cuplată cu politici eficiente și bine gândite, lucru care poate duce la o reducere a discrepanțelor socio-economice.
Asta presupune ca măsurile dezvoltate și aplicate la nivel național pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice să fie incluzive și de ele să beneficieze gospodării cu venituri mici, care riscă să fie lăsate în urmă.
Studiul publicat de Institutul European pentru Energie și Politică Climatică (IEECP) arată că un Green New Deal european are potențialul de a crea o societate mai justă, ceea ce ar însemna ca cele mai vulnerabile persoane din punct de vedere economic să aibă acces la încălzire ieftină din surse regenerabile, în locuințe eficiente energetic.
Studiul a analizat impactul măsurilor UE cu privire la reducerea emisiilor gazelor de seră din clădiri considerate în zona sărăciei energetice, care se întinde în 10 țări din Europa Centrală, de Est și de Sud.
Un Green Deal european ar putea ajusta discrepanțele socio-economice, dacă gospodăriile sărace energetic ar avea acces la locuințe mai eficiente energetic, adică la încălzire mult mai ieftină, curată și sustenabilă. Cele 10 țări din în acest studiu sunt Bulgaria, Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Spania.
Studiul concluzionează că, în cazul României, investind 14,92 miliarde de euro (din fondurile alocate prin PNRR) în renovarea clădirilor, am putea reduce costurile energetice ale gospodăriilor cu 44%, crește venitul acestora cu aproximativ 4% și reduce consumul de energie cu până la 30%.
Ce analizează studiul, concret?
Studiul a analizat impactul politicilor europene în domeniul construcțiilor în 10 țări. Acestea au fost alese ca studii de caz pentru că majoritatea sunt în a doua jumătate a clasamentului cu privire la indicatori ai sărăciei energetice. În cazul României, vedem că 10% din gospodării nu-și pot permite să mențină o temperatură adecvată (caldă) în sezonul rece, circa 14% au datorii la facturile de energie și alte 10% sunt afectate de mucegai sau umiditate excesivă.
Aceste date din păcate reflectă situația înainte de începerea războiului din Ucraina și creșterea prețurilor la energie, cel mai probabil, noile realități sunt și mai îngrijorătoare, iar numărul gospodăriilor care trec sub pragul sărăciei energetice a crescut.
Toate țările analizate în studiu au în comun numeroase caracteristici care determină nivelul sărăciei energetice la nivel național. Acestea includ:
- Lipsă a ofertei/competiției - un număr foarte mic de furnizori de energie;
- Sisteme de protecție socială inadecvate, ce nu pot adresa probleme complexe precum cele de excludere socială;
- Un progres mult prea lent în redresarea indicatorilor sărăciei energetice (care poate fi inversat ca urmare a efectelor pandemiei și costurilor foarte mari ale energiei din ultimele luni). Din cele 10 țări, cele din Europa de Sud au o rată mai mare de închiriere a locuințelor cu venit scăzut. Mare parte a acestora sunt în apartamente. În Europa Centrală și de Est, cu excepția Cehiei, gospodăriile cu venituri mici dețin locuințele respective.
Printre concluziile relevante ale cercetării
În toate cele 10 țări analizate, prima cincime ce reprezintă grupul cel mai dezavantajat economic/sărac consumă în medie cu 28% mai puțină energie față de gospodăriile cu venit mediu ale țărilor respective.
În România cifra era de 8%, în vreme ce în Portugalia discrepanța era de 48%. Acest grad mai scăzut de consum al energiei nu înseamnă că aceste locuințe sunt mai eficiente, din punct de vedere al consumului. Una din explicații pentru consumul redus este dată de mărimea locuințelor - gospodăriile cu venit mai mic au spațiul locativ mai mic decât gospodăriile cu venituri medii.
Un alt motiv poate fi că acestea economisesc consumul de energie pentru a putea plăti facturile și a nu a rămâne restante. Din cauza calității scăzute a locuințelor și electrocasnicelor din punct de vedere energetic, gospodăriile cu venituri mici consumă mai multă energie pentru asigurarea nevoilor de bază comparativ cu gospodării cu posibilități financiare mult mai ridicate.
Costurile încălzirii (inclusiv apă caldă), dar și răcirii locuințelor vor crește în medie cu 19% pentru grupurile cu venituri scăzute în toate aceste 10 țări până în 2050 față de nivelul anului 2019, dacă nu vor fi luate măsuri pentru creșterea eficienței acestor locuințe.
Această creștere variază între 1,83% în Spania până la aproximativ 30% în România, Italia și Portugalia. Majorarea este cauzată în mare parte de creșterea prețurilor combustibililor fosili, conform prognozelor Eu Reference Scenario 2020 cu privire la petrolul de încălzire, gaz natural, cărbune GPL ș.a.m.d.
De asemenea, prețurile energiei electrice vor crește în următoarele decenii conform aceluiași raport, aceste prognoze fiind probabil subestimate, deoarece au fost făcute înaintea actualei crize energetice. Spre exemplu, prețul gazelor pentru gospodării în capitalele europene a crescut cu 65% față de anul precedent.
Cu excepția a doar două țări, prețurile în capitalele respective erau mai mari în februarie 2022 comparativ cu aceeași lună a anului 2021. În 6 capitale europene prețurile au fost peste dublul, iar în una chiar triplul prețului anului anterior.
Soluții pentru o încălzire mai ieftină a locuințelor
Pentru ca încălzirea locuințelor să devină mai ieftină este nevoie de o combinație de factori. Gospodăriile cu venituri mici în Europa ar putea economisi 34% în medie prin îmbunătățirea locuințelor și utilizarea de încălzire din surse verzi.
Aceste soluții ar putea include un sistem de tranzacționare a emisiilor pentru sectorul construcțiilor, o eliminare graduală a centralelor termice ce folosesc combustibili fosili și standarde minime ale performanței energetice pentru clădiri.
Cumulat cu un suport financiar guvernamental, cele mai sărace gospodării ar beneficia în medie de o scădere a prețurilor la energie cu 34% până în anul 2050, dacă ne raportăm la prețurile anului 2019.
Comparând situația în care nu facem nimic până în 2050 (linia 0) cu 2 scenarii de acțiune (scenariu 1 în care susținem renovări ale locuințelor pentru a crește eficiența energetică și scenariul 2 în care pe lângă renovări investim și în înlocuirea centralelor pe combustibili fosili), putem vedea că în scenariul 1 vom avea o scădere a prețurilor (față de nivelul de referință 2050 când nu facem nimic) cu circa 15%, iar în scenariul 2 cu 38%.
Ce spun datele să facem și ce se întâmplă dacă stagnăm?
Datele de la Energy Poverty advisory hub arată că avem între 50 și 125 de milioane de cetățeni aflați în sărăcie energetică. Aceste persoane nu își permit menținerea unor temperaturi adecvate în timpul sezonului rece, iar numărul acestora foarte probabil va crește, dat fiind actualul context energetic.
Uniunea Europeană urmărește să accelereze găsirea unor soluții pentru combaterea acestui fenomen de sărăcie energetică, cu un set de măsuri legislative, cea mai notabilă fiind EU Renovation wave, ce vizează o renovare masivă a clădirilor în Europa și eradicarea sărăciei energetice în deceniul următor.
Cele 5 scenarii simulate IEECP demonstrează că, odată cu creșterea minimul standardelor de performanță energetică până în 2040, ar veni o scădere a facturilor la energie în medie cu 19% până 2050, în toate cele 10 țări analizate în studiu, comparativ cu un scenariu unde nicio măsură nu ar fi implementată.
Creșterea acestor standarde energetice și implementarea măsurilor menționate anterior ar îmbunătăți în același timp confortul termic și sănătatea persoanelor ce locuiesc în aceste locuințe ineficiente energetic. Dacă măsuri adiționale nu vor fi implementate pentru a decarboniza clădirile de locuințe ale Europei, Uniunea Europeană va eșua în a atinge țintele climatice propuse, iar cele mai vulnerabile gospodării vor plăti cu aproximativ 19% mai mult pentru energie, caz în care țările vor rămâne în urmă și cu întregul proces de tranziție energetică.
Articol preluat de pe Infoclima.ro
Articolul este scris de Dr. Sorin Cebotari. Fondator InfoClima, interesat de dezvoltare sustenabilă, economie circulară, energii regenerabile, tranziție energetică, polarizare și periferalizare în Europa Centrală și de Est, Sorin este dedicat comunicării argumentelor științifice despre schimbările climatice către publicul larg.