Apa care ajunge la robinet, energia de care depind serviciile esențiale ale orașului, canalizarea și epurarea apelor uzate sunt percepute ca servicii și procese obișnuite din viața unui oraș. În spatele lor există însă infrastructuri complexe, operate continuu, care – deși de multe ori par „invizibile”, devin esențiale mai ales atunci când ne confruntăm cu episoade de secetă, ploi extreme sau consumuri ridicate.
Pentru Mădălin Mihailovici, CEO Veolia România, aceasta este miza reală a securității mediului: de a oferi acces sigur la resurse esențiale, infrastructură pregătită pentru situații tot mai complexe și de a asigura reziliența și independența energetică a comunităților.
În interviul acordat spotmedia.ro de Ziua Mediului, Mădălin Mihailovici vorbește despre felul în care Veolia România contribuie la reducerea risipei de apă și energie, produce energie din surse regenerabile, recuperează și reutilizează resurse din procesele operaționale și folosește tehnologia pentru a optimiza funcționarea infrastructurii esențiale.
1. Care este cea mai importantă schimbare de mentalitate de care avem nevoie în relația cu apa și energia?
Cea mai importantă schimbare este să privim apa și energia ca parte integrantă din ceea ce noi numim securitatea de mediu.
Prin securitatea mediului înțelegem capacitatea unei comunități de a avea acces sigur la resurse esențiale, de a anticipa șocuri climatice și de a-și păstra stabilitatea atunci când infrastructura este pusă sub presiune.
De exemplu, apa este o resursă regenerabilă, dar nu este nelimitată. Din acest motiv, contează cum o captăm, o folosim și, mai apoi, cum o „reîntoarcem” în natură. Energia, la rândul ei, trebuie produsă și folosită mai eficient, în special la nivel local, pentru a reduce dependența energetică, dar și consumul de combustibili fosili.
Schimbarea de mentalitate înseamnă să trecem de la ideea că aceste servicii funcționează „de la sine” la înțelegerea faptului că ele trebuie planificate și modernizate, asigurând continuitatea furnizării în orice situație.
2. Cum se vede impactul Veolia România asupra mediului prin activitățile sale și care sunt cifrele relevante?
Impactul pozitiv începe cu gestionarea eficientă a resurselor esențiale. În București, în cei peste 25 de ani de când Apa Nova București, o companie a Grupului Veolia, administrează serviciul de alimentare cu apă potabilă și de canalizare, consumul de apă brută a scăzut cu aproape 69%. Asta înseamnă că sistemul folosește mult mai eficient apa captată din cele două râuri care alimentează Capitala, Dâmbovița și Argeș, și reduce semnificativ pierderile din rețea.
Veolia operează la intersecția dintre apă, energie și resurse reutilizabile, iar soluțiile noastre integrate produc efecte concrete: apă potabilă furnizată în condiții de siguranță, ape uzate colectate și epurate, consumuri optimizate, energie produsă local și resurse revalorificate.
Deservim peste 2,1 milioane de consumatori, tratăm anual 187 de milioane de metri cubi de apă uzată în București, iar în zona de eficiență energetică, consumul specific de energie pentru producția și pomparea apei potabile a scăzut cu peste 64%.
La acestea se adaugă energie verde produsă local: peste 9.400 MWh generați în 2025 de sistemele fotovoltaice instalate la nivelul infrastructurii Apa Nova București, o autonomie energetică de aproape 48% și autosuficiență de 100% din punct de vedere termic la Stația de Epurare Glina.
3. Ce se întâmplă cu apa după ce o folosim și de ce această etapă este esențială pentru mediu?
Când apa ajunge în scurgere, circuitul ei este abia la jumătate. Urmează colectarea, transportul prin rețeaua de canalizare și epurarea în mai multe trepte, astfel încât apa să se întoarcă în natură în condiții conforme. Epurarea este ca o barieră de securitate între activitatea urbană, sănătatea publică și mediul natural.
La Stația de Epurare Glina, procesul nu se oprește doar la tratarea apei uzate, ci intră în zona de recuperare și revalorificare a resurselor. Zilnic, 300 de tone de nămol – rezultate din procesul de epurare a apelor uzate, sunt tratate și valorificate prin producția de biogaz cu o concentrație de aproximativ 64% metan. Biogazul alimentează o centrală de cogenerare de 6 MW, care produce energie termică și electrică pentru funcționarea stației. Un reziduu devine astfel resursă energetică locală.
4. Cum ajută tehnologia și eficiența energetică la folosirea mai eficientă a resurselor și reducerea impactului asupra mediului?
Tehnologia mută activitatea operațională de la reacție la prevenție. Datele furnizate în timp real, senzorii, sistemele SCADA, modelarea hidraulică și contoarele inteligente aduc precizie și astfel putem observa cum funcționează rețeaua sau cum putem optimiza consumul de energie. În termeni de securitate a mediului, datele transformă infrastructura într-un sistem predictiv, capabil să anticipeze și să intervină mai rapid.
În propriile operațiuni, Veolia România produce energie verde prin sisteme fotovoltaice, din biogaz, geotermie sau recuperare de căldură, iar din acest an și prin microhidrocentrala instalată la stația de captare și tratare a apei Crivina cu o producție estimată de peste 5.800 MWh pe an.
Pentru orice companie sau business, abordarea și alegerea soluțiilor pleacă de la consumul real și de la resursele disponibile în fiecare amplasament: fotovoltaice, stocare, recuperare de căldură reziduală sau GeoExchange și pompe de căldură.
Într-un proiect pentru unul dintre cele mai mari centre de cercetare și dezvoltare pentru semiconductori din Europa de Sud-Est, soluția noastră GeoExchange a redus consumul de energie cu până la 58% și a evitat aproximativ 260 de tone de CO₂ anual. Un alt exemplu este recuperarea căldurii din apele uzate, printr-un sistem cu o capacitate de 530 kW, instalat într-un centru operațional Veolia România.
5. Cum se pregătesc orașele pentru secetă, ploi extreme și presiune tot mai mare pe infrastructură?
În București, presiunea este amplificată de modul în care s-a dezvoltat orașul. Dezvoltarea accelerată a transformat Capitala într-un oraș majoritar impermeabil, iar datele arată că peste 80% din suprafața orașului nu mai permite infiltrarea naturală a apei în sol, integral sau parțial. Asta înseamnă că, în timpul ploilor abundente, o parte mult mai mare din apă ajunge rapid în sistemul de canalizare, în loc să fie absorbită natural în sol.
Anul trecut, ploile torențiale au pus această realitate în termeni foarte concreți, și am avut vârfuri în care sistemul de canalizare a preluat 4,3 milioane de metri cubi de apă în mai puțin de două ore. Astfel de episoade arată de ce reziliența urbană depinde de rețele modernizate, colectoare, canalizare pluvială, stații de pompare, capacități de retenție și digitalizare.
Miza este și economică. Potrivit OECD, pierderile globale cauzate de dezastre climatice asupra infrastructurii, agriculturii și serviciilor publice au ajuns la 328 de miliarde de dolari în 2024. În acest context, investițiile în adaptare și infrastructură rezilientă devin investiții în continuitate, în predictibilitatea costurilor și, implicit, în competitivitate urbană.
În București, astfel de intervenții sunt parte din planurile de modernizare a sistemului. Prin proiectele demarate, în zona Tineretului-Văcărești, colectorul A1 este gândit pentru a crește capacitatea sistemului în timpul ploilor abundente. Iar în Zona Lunci, extinderea rețelelor și a capacităților de retenție urmărește preluarea temporară a apei pluviale și eliberarea ei controlată după vârful de debit.
6. Ce ar trebui să înțeleagă publicul de Ziua Mediului din exemplul Veolia?
Aș pleca de la miza securității mediului: mediul este protejat atunci când infrastructura reduce risipa, recuperează și revalorifică resurse, produce energie la nivel local și oferă comunităților mai multă autonomie și reziliență.
La nivel de Grup, această direcție este susținută de GreenUp, programul strategic prin care Veolia accelerează soluțiile care depoluează, decarbonizează și regenerează resursele. Este cadrul care leagă performanța de mediu de performanța economică, prin servicii mai eficiente, costuri mai predictibile, resurse protejate și infrastructură rezilientă.
În energie, aceeași viziune o avem prin obiectivul Grupului Veolia de a deveni până în 2030 lider european în termoficare urbană. EcoThermal Grid este una dintre soluțiile concrete, scalabile, fiind un model integrat pentru decarbonizarea rețelelor existente și dezvoltarea unor sisteme locale mai ”verzi” de încălzire și răcire. Această abordare este deja pusă în practică în diverse orașe europene, din Germania, Polonia și Republica Cehă.
Așadar, mesajul este simplu: protecția mediului se construiește prin infrastructură performantă, prin resurse gestionate inteligent și prin soluții care oferă comunităților continuitate și capacitate de adaptare. Aceasta este direcția în care Veolia își asumă rolul de lider mondial al transformării ecologice.
Acest articol face parte din proiectul editorial spotmedia.ro dedicat Zilei Mondiale a Mediului, prin care arătăm, cu exemple concrete, cum protecția mediului devine reală atunci când soluțiile companiilor, infrastructura și comportamentul de zi cu zi al oamenilor funcționează împreună. Prin acest proiect, punem în evidență companii care iau măsuri pentru reducerea impactului asupra mediului, dar și gesturile simple prin care fiecare dintre noi poate susține aceste eforturi: de la felul în care folosim resursele până la modul în care reducem risipa, returnăm ambalaje, reciclăm sau consumăm mai responsabil.