Când viitorul contează ING, un oraș și schimbarea care se vede de la economie la firul ierbii

Într-un cartier din București, un spațiu verde uitat între blocuri poate părea o problemă mică, pentru o discuție mare despre mediu. Câteva bănci rupte, pământ bătătorit, buruieni, gunoaie adunate la colțuri, poate un loc pe lângă care oamenii trec grăbiți, fără să îl mai vadă.

Dar pentru cei care locuiesc acolo, diferența dintre un spațiu abandonat și unul recuperat se simte imediat. Înseamnă mai puțină mizerie. Mai multă umbră. Un loc în care copiii pot sta afară. O comunitate care începe să se adune în jurul unei soluții, nu doar în jurul unei nemulțumiri.

Așa se vede, de multe ori, schimbarea reală de mediu: când un loc pe care oamenii îl folosesc în fiecare zi începe să arate altfel. Un semn că orașul poate deveni mai bun pentru cei care trăiesc în el. Și care aduce, pe lângă confort, încredere.

Un astfel de exemplu este Platforma de Mediu pentru București, inițiată de ING Bank România și Fundația Comunitară București. În cifre, în cinci ani, platforma a susținut 58 de proiecte, cu 15 milioane de lei investiți și peste 100 de organizații și parteneri implicați.

În spatele acestor cifre sunt însă schimbări concrete. O zonă urbană a devenit arie protejată după ce studiile au arătat bogăția de viață de acolo. Un teren viran, aflat în curtea unui spital, a fost transformat în grădină terapeutică. Grădinile de bloc au primit stații de compostare. Iar malul Dâmboviței a intrat într-un proiect care îl transformă, pas cu pas, într-un culoar ecologic.

Platforma de Mediu arată cum poate contribui o bancă la protecția mediului atunci când finanțarea se întâlnește cu cercetarea, cu organizațiile care știu locurile, cu inițiativele civice și cu oamenii care au nevoie de soluții în cartierul lor.

Aceasta este însă doar una dintre direcțiile prin care ING contribuie la tranziția verde. Celelalte țin, în primul rând, de rolul de finanțator al economiei: banca susține companii care investesc în tehnologii cu emisii reduse și soluții pentru biodiversitate, integrează riscurile climatice în deciziile de creditare, încurajează locuințele eficiente energetic prin credite ipotecare dedicate și dezvoltă instrumente care îi ajută pe oameni să înțeleagă cât consumă propria casă și cum pot reduce costurile. În același timp, ING lucrează și la reducerea propriei amprente – de exemplu, prin digitalizare, consum mai mic de hârtie, carduri virtuale și carduri din plastic reciclat.

Cum a devenit o pajiște dintre blocuri arie protejată

Bucureștiul are multe locuri pe care oamenii ajung să nu le mai vadă. Spații verzi prinse între blocuri, drumuri, lacuri, garduri și zone de trafic. Unele par terenuri fără viitor. Altele sunt, de fapt, bucăți de natură care au supraviețuit în oraș.

Unul dintre exemplele cele mai vizibile este Pajiștea Petricani, o zonă naturală dintre blocuri care a ajuns să fie recunoscută ca arie naturală protejată de interes local. Proiectul este susținut prin Platforma de Mediu pentru București alături de Asociația Parcul Natural București, care lucrează pentru protejarea unor spații naturale urbane esențiale pentru oraș.

Pajiștea Petricani nu este însă un caz izolat. Ea este doar una din cele 5 arii naturale care sunt vizate pentru regim de protectie, celelalte fiind Pădurea Băneasa, Valea Saulei, Stufărișurile de la Dobroești si Coridorul Dâmboviței între Chiajna și Lacul Morii.

Pentru Pădurea Băneasa a fost depus deja la Academia Română studiul de fundamentare pentru înființarea Parcului Natural Pădurea Băneasa, iar pentru Valea Saulei a fost depus recent studiul de fundamentare pentru regimul de arie protejată de interes local.

Pentru oraș, asta înseamnă că o bucată de natură aflată între lacuri, blocuri și drumuri nu a fost pierdută. A fost recunoscută oficial ca spațiu valoros și protejată. Pentru oamenii care trăiesc în zonă, înseamnă natură aproape de casă, într-un oraș în care astfel de locuri sunt tot mai rare.

O grădină terapeutică în curtea unui spital

Un alt exemplu arată cum mediul poate însemna grijă, înțelegere și confort, într-un moment în care oamenii sunt vulnerabili.

La Institutul Oncologic „Prof. Dr. Al. Trestioreanu” din București, un teren viran și arid, aflat în fața secției de Oncopediatrie, a fost transformat în Grădina cu Povești, o grădină terapeutică și multisenzorială.

Pentru copiii internați, pentru părinți, pentru pacienții adulți și pentru personalul medical, un astfel de spațiu înseamnă mai mult decât verdeață. Înseamnă o pauză. Un loc mai blând. O ieșire din atmosfera grea a spitalului. Un spațiu în care natura ajută, chiar și pentru câteva minute, la refacerea unei forme de normalitate.

Aici impactul nu se măsoară doar în metri pătrați amenajați. Se măsoară în felul în care un loc schimbat poate face o zi dificilă puțin mai suportabilă.

Compostarea a intrat în grădinile de bloc

În alte cartiere, schimbarea a pornit de la o nevoie simplă, dar foarte prezentă în viața noastră: ce facem cu resturile vegetale?

În Titan, grădinile de bloc au primit stații de compostare, iar compostarea a devenit mai ușor de înțeles și de folosit. Coji, frunze, resturi din bucătărie sau din grădină ajung în compost și se întorc în sol, în loc să fie aruncate la gunoi.

Pentru oamenii din cartier, impactul se vede în lucruri simple: mai puțină risipă, pământ mai bun pentru plante și un spațiu comun de care vecinii încep să aibă grijă împreună.

Compostarea aduce mediul mai aproape de viața de zi cu zi. Nu începe cu teorii complicate, ci cu ce rămâne după ce gătim, cu frunzele strânse din grădină și cu un loc comun în care vecinii pot învăța, pas cu pas, să folosească mai bine resursele pe care le au.

Iar povestea este dusă mai departe prin Academia de Compost. Prin intermediul acesteia, rețeaua de compostare a ajuns la 25 de puncte. Au fost încheiate și parteneriate cu trei primării de sector, ceea ce contribuie decisiv la amplasarea unor noi puncte, într-un domeniu în care cadrul legislativ rămâne încă neclar.

Astfel, Platforma de Mediu nu finanțează doar un proiect punctual, ci sprijină o rețea care poate crește, poate aduna parteneri și dă posibilitatea oamenilor să aibă acces și să creeze obiceiuri utile și benefice, altfel greu de pus în practică în oraș.

Dâmbovița, de la râu traversat la râu trăit

O altă direcție importantă susținută prin Platforma de Mediu pentru București este legată de Dâmbovița. Într-un oraș care a tratat prea mult timp râul ca pe o margine de beton, traversată în grabă sau ignorată, miza este schimbarea felului în care Bucureștiul – cetățeni și autorități – se raportează la apă.

Un exemplu de intervenție punctuală este și pajiștea experimentală creată de Asociația Parcul Natural București. În cadrul proiectului, membri ai asociației și voluntari curăță zone din proximitatea râului de gunoaie, apoi pregătesc pământul și plantează vegetație diversă. Astfel apar pajiști de tranziție pentru polinatori, gândite ca model pentru un oraș care are nevoie nu doar de spații verzi decorative, ci de ecosisteme urbane care susțin viața.

De asemenea, ING susține programul Dâmbovița, Apă Dulce, implementat de Asociația NOD Makerspace și Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23. Cele două organizații propun o viziune în care Dâmbovița devine un culoar verde-albastru al orașului: nu doar o infrastructură pe lângă care trec mașinile, ci o resursă urbană pe care cetățenii o pot redescoperi și folosi.

Sprijinul nu se oprește la intervenții vizibile pe mal. Include și procese de advocacy și de construcție a unei viziuni pe termen lung pentru râu. Prin apelul de idei Dâmbovița 2035, au fost adunate 27 de proiecte spectaculoase pentru șase zone-cheie ale Dâmboviței. Ideile au fost promovate în spațiul public, dar au ajuns și la cei care decid viitorul Capitalei.

În paralel, au fost susținute și intervenții punctuale prin care oamenii să se apropie din nou de apă: recondiționarea debarcaderului de la Operă, soluții de Smart Data pentru măsurarea calității apei, evenimente precum Dâmbovița Delivery Timpuri Noi & Opera și plimbări pe apă în weekend.

Important este că aceste proiecte nu sunt doar evenimente de activare urbană. Ele arată cetățenilor că râul poate fi folosit altfel și susțin, în același timp, organizațiile care au expertiza necesară pentru a pune pe agenda autorităților subiectul și soluțiile pentru regenerarea Dâmboviței.

Cu atât mai mult acum, când refacerea PUZ-ului și a masterplanului pentru Dâmbovița pot deschide o fereastră importantă de oportunitate pentru viitorul râului.

Colaborarea care face proiectele să reziste

Un spațiu verde se schimbă atunci când există bani, dar și oameni care știu ce trebuie făcut. Are nevoie de organizații care lucrează cu vecinii, de cercetare, de autorități, de comunități și de timp.

Platforma de Mediu pentru București aduce aceste lucruri împreună. Finanțarea, datele, ONG-urile, grupurile civice, companiile și comunitățile intră într-un cadru comun. Proiectele capătă direcție și continuitate.

„A ajutat la transformarea impactului fragmentat într-unul coerent și scalabil – exact ce lipsește adesea în proiectele de mediu”, spune Alexandra Ranetti.

Coerența contează. O grădină de bloc arată că vecinii se pot organiza. O zonă naturală protejată arată că orașul poate păstra natura care i-a mai rămas. O grădină terapeutică arată că mediul poate aduce grijă în locuri vulnerabile. Un proiect pe Dâmbovița arată că un râu ignorat poate deveni parte din viața noastră mai bună.

Fiecare proiect repară ceva. Împreună, ele construiesc un oraș mai bun pentru trăit și încredere.

Modelul merge mai departe, dar fiecare oraș are propria poveste

Platforma de Mediu a început să fie dusă și în alte orașe. La Cluj, modelul este deja în al doilea an.

Dar astfel de proiecte funcționează atunci când pornesc de la realitatea locului. Fiecare oraș are propriile probleme, propriile comunități, propriile spații pierdute și propriile resurse. Într-un loc poate fi nevoie de mai multă natură urbană. În altul, de soluții pentru apă, deșeuri, aer sau spații publice.

„Întotdeauna comunitatea și modul în care se implică ea determină cât de util e un proiect pentru calitatea vieții în acel oraș”, spune Alexandra Ranetti.

Aceasta este una dintre lecțiile importante ale Platformei: soluțiile bune se construiesc cu oamenii locului, nu doar pentru ei. Finanțarea contează, dar ea funcționează atunci când ajunge la organizații care cunosc cartierele, la specialiști care pot arăta ce trebuie protejat, la grupuri civice care știu problemele din teren și la comunități care folosesc apoi spațiile schimbate. Așa capătă proiectele rădăcini și devin sustenabile.

Banca finanțează. Comunitățile schimbă locurile

Rolul unei bănci în protecția mediului se vede în felul în care pune capitalul la lucru. Banii pot susține proiecte care reduc impactul asupra mediului, companii care investesc în tranziție și oameni care aleg locuințe mai eficiente.

În 2025, ING a mobilizat peste 1,2 miliarde de euro pentru finanțarea soluțiilor și tehnologiilor cu emisii reduse de carbon, precum și a soluțiilor pentru biodiversitate. Tot în 2025, 40,8% din totalul creditelor ipotecare acordate de bancă au fost destinate locuințelor cu certificate energetice de clasa A.

Aceste cifre spun ceva simplu: tranziția verde are nevoie de investiții. În companii, în locuințe, în orașe și în comunități. Iar o bancă poate accelera această direcție atunci când își folosește instrumentele financiare pentru proiecte cu impact mai bun.

Locuința eficientă: mediu mai curat, facturi mai mici

Pentru mulți oameni, protecția mediului devine concretă atunci când se vede în propria casă. O locuință mai eficientă energetic consumă mai puțină energie. Asta înseamnă facturi mai mici, confort mai bun și un impact mai redus asupra mediului.

ING oferă discount la creditul ipotecar pentru locuințele cu clasa energetică A. În același timp, banca a investit împreună cu Asociația Efden într-un simulator de eficiență energetică. Instrumentul arată cât de eficient este un apartament, ce soluții pot fi aplicate și cât se poate economisi la facturile de energie.

Pentru oameni, asta înseamnă mai mult control asupra propriei locuințe: cât consumă, unde se pierde energie, ce pot îmbunătăți și cât pot economisi. Iar când cumpără sau renovează o casă, eficiența energetică devine o alegere care se vede și în confort, și în facturi.

Companiile cu impact mare au nevoie de planuri reale de tranziție

O economie mai verde se construiește și cu acele companii care astăzi au un impact mare asupra mediului, dar pot investi ca să îl reducă.

Pentru aceste companii, tranziția înseamnă planuri, tehnologii noi, costuri, adaptare și finanțare. Înseamnă schimbări reale în modul în care produc, consumă energie, transportă, construiesc sau folosesc resurse.

„Mai presus de încadrări «sustenabil»/«nesustenabil», pentru noi e foarte important să fim parte din progres. E mai de impact și esențial să fim alături de o companie importantă în economie și care azi e într-o zonă mai degrabă poluantă. Să îi fim alături pentru a-și defini planuri de tranziție și pentru a investi în această direcție”, spune Alexandra Ranetti.

Această abordare contează pentru că marile reduceri de impact se obțin acolo unde consumul, emisiile și presiunea asupra resurselor sunt mari. Acolo, fiecare investiție bună poate produce efecte semnificative.

Finanțările verzi cresc, dar drumul este încă lung. Potrivit datelor din Tabloul de monitorizare a riscurilor climatice publicat de BNR, creditele corporate verzi reprezintă 4,8%, iar creditele verzi pentru persoane fizice au crescut anual cu 70% și au ajuns la 8,6% din totalul creditelor acordate acestui segment.

Direcția există. Ritmul trebuie să crească.

Cum se verifică o finanțare verde

Pentru companii, sustenabilitatea nu se poate reduce la o etichetă pusă pe un proiect. O finanțare contează cu adevărat dacă ajută compania să reducă emisii, să consume mai puține resurse, să își schimbe tehnologiile sau să își construiască un plan credibil de tranziție.

De aceea, ING folosește metodologii prin care analizează sectoarele diferit. Fiecare domeniu are propriul ritm de tranziție, propriile investiții necesare și propriile repere prin care poate fi măsurat progresul.

Unul dintre instrumentele folosite este metodologia Terra, prin care banca urmărește dacă finanțările sunt aliniate cu direcția de reducere a emisiilor. Modelele și țintele sunt validate de cercetători independenți, inclusiv prin Science Based Targets initiative. ING nu își stabilește singură reperele, ci le raportează la modele științifice de decarbonizare.

Această verificare este importantă mai ales în sectoarele cu impact mare asupra mediului. Acolo, o finanțare verde trebuie să susțină schimbări reale: investiții mai curate, reducerea treptată a expunerii la combustibili fosili, tehnologii mai eficiente și planuri care pot fi urmărite în timp.

Aceeași logică se aplică și în sens invers. Tranziția verde nu înseamnă doar finanțarea tehnologiilor mai curate, ci și reducerea treptată a expunerii la activități care mențin economia dependentă de combustibili fosili.

World Benchmarking Alliance, o organizație independentă care analizează politicile de sustenabilitate ale marilor companii, menționează ING Group printre cele două bănci la nivel global cu politici solide privind combustibilii fosili. Asta înseamnă reguli pentru reducerea finanțărilor existente în această zonă și oprirea finanțărilor noi pentru proiecte legate de combustibili fosili.

În acest fel, sustenabilitatea nu rămâne o declarație generală, ci se traduce în decizii concrete: finanțări direcționate către tranziție, limite pentru activitățile cu impact negativ ridicat și repere externe prin care progresul poate fi verificat.

ING își reduce și propria amprentă

Pe lângă finanțările pe care le acordă și proiectele pe care le susține, ING lucrează și la reducerea impactului propriilor operațiuni.

Banca a introdus carduri din plastic reciclat și carduri virtuale, a digitalizat procese care înainte consumau hârtie și lucrează la optimizarea aplicațiilor interne, pentru a reduce consumul de energie asociat acestora. Sunt măsuri care țin de infrastructura de lucru a băncii: mai puține documente tipărite, mai puține resurse consumate, mai multe procese mutate în digital.

În interiorul organizației, aceste direcții sunt urmărite prin Boardul de Sustenabilitate, forul care monitorizează implementarea obiectivelor de sustenabilitate, și prin Comunitatea de practică în sustenabilitate, unde angajații învață de la specialiști și unii de la alții cum pot aplica soluții concrete în activitatea lor.

Biodiversitatea are nevoie de răbdare

Unele proiecte de mediu se văd repede. Un spațiu este curățat. O grădină este amenajată. O stație de compostare este instalată. Alte proiecte au nevoie de ani.

Un exemplu este reintroducerea vulturilor suri în România, prin eforturile Fundației Conservation Carpathia. Specia revine în țară după mai bine de 70 de ani.

Un astfel de proiect arată altă dimensiune a impactului. Protecția mediului înseamnă și refacerea unor legături pierdute în natură. Înseamnă specialiști, finanțare constantă, monitorizare și încredere că rezultatele importante apar în timp.

Schimbarea se vede când oamenii capătă încredere

De Ziua Mediului, poate cea mai importantă lecție este că oamenii au nevoie să vadă schimbarea aproape de ei.

În fața blocului. În curtea unei școli. Pe malul unui râu. Într-o grădină de spital. În factura de energie. În felul în care resturile vegetale nu mai ajung automat la gunoi. Într-un loc din oraș despre care află că merită protejat.

Când aceste lucruri se întâmplă, mediul devine parte din viața de zi cu zi. Iar oamenii încep să creadă că orașul poate fi recuperat.

„Deși e greu să vezi asta, mai ales într-un oraș sufocat de poluare, schimbarea există. O vedem în grădini urbane, în inițiative de economie circulară, în proiecte pentru biodiversitate sau în regenerarea unor spații publice”, spune Alexandra Ranetti.

O bancă poate pune bani, instrumente și parteneriate acolo unde există oameni care știu ce trebuie făcut. Poate susține proiecte care dau rezultate. Poate încuraja companii să investească în tranziție. Poate ajuta clienții să aleagă locuințe mai eficiente. Poate reduce propriul consum de resurse.

Iar când toate acestea se conectează, schimbarea începe să se vadă. Loc cu loc. Cartier cu cartier. Decizie cu decizie.