Fact checking-ul săptămânii: Declarații preluate inexact și reciclate pe fondul tensiunilor dintre Rusia și Ucraina

Informații de context

Recent, în special începând cu 23 februarie 2022, numeroase site-uri și diverse postări pe rețelele sociale au susținut că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat oficial că „Bucovina de Nord a fost ocupată de români”. Acestea menționează că „Zelenski a prezentat un fals istoric flagrant”, iar declarația acestuia reprezintă „o poziție ce a trecut nesancționată de România, care o susține acum ferm în fața agresiunii ruse”. Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, este acuzat direct că nu a luat poziție față de o astfel de declarație.

Care sunt faptele?

În primul rând, discursul președintelui ucrainean a fost susținut în ianuarie 2020, de Ziua Unității și Libertății Ucrainei, iar postările și articolele care au adus în discuție acest subiect omit să precizeze acest lucru, lăsând impresia că ar fi vorba despre o declarație recentă, făcută în toiul confruntării dintre Ucraina și Federația Rusă. De aici, și interpelarea adresată ministrului actual de Externe.

În al doilea rând, declarația este preluată într-o versiune distorsionată. Potrivit Balkan Insight, traducerea inițială, în limba engleză, a declarației din 2020 a Președintelui ucrainian folosea, într-adevăr, termenul de „occupy”: „Northern Bucovina was occupied by Romanians”. După apariția acestei declarații și a traducerii sale în limba engleză, în urma unor nemulțumiri public exprimate, ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Oleksandr Bankov, a făcut o precizare cu privire la eroarea de traducere din limba ucraineană în limba engleză, i-a îndemnat pe cei interesați să verifice înregistrarea cu declarația făcută în limba ucrainiană, a admis faptul că, într-adevăr, exprimarea „a ocupa” are conotații privind caracterul ilegitim și a exprimat regretul că s-a produs această eroare de traducere. În acest moment, redarea în limba engleză a respectivei declarații pe site-ul oficial al Președinției nu conține termenul „occupied”, ci termenul „taken”: „Soon UPR left Kyiv under pressure of the Bolsheviks, most of the territory of Galicia was taken by Polish troops. Northern Bukovyna was taken by Romanians, and Czechoslovakia took Zakarpattia”.

ADVERTISING

În al treilea rând, revenind la versiunea originală a discursului în limba ucraineană, aceasta nu face referire la „ocupare”; în schimb, este utilizat termenul de „zajnjaly”, acesta având semnificația, în context, de „preluare”/„stabilire pe un teritoriu”. Echivalentul expresiei „a ocupa”, în limba ucraineană, ar fi de „окупація/ окупувати” (okupacija/ okupuvaty).

Evaluarea noastră: declarație distorsionată din punctul de vedere al conținutului și al încadrării în contextul temporal

Postările și articolele care au reintrodus în discuție acest subiect cu potențial de controversă și de activare a unor sensibilități istorice legitime operează câteva distorsionări:

omit să precizeze că este vorba despre o declarație făcută în 2020, o prezintă ca și când ar fi fost făcută recent de către Președintele ucrainian, tocmai în momentul în care România are poziții ferme în ceea ce privește escaladarea conflictului dintre Ucraina și Federația Rusă;
fac referire la o variantă de traducere în legătură cu care, în mod real, s-au produs erori, erori care au fost recunoscute și remediate la nivel oficial.

Narațiuni alimentate de astfel de postări/ articole:

„Ucraina comite un fals istoric flagrant”;
„Poziția Ucrainei a trecut nesancționată de România, care o susține acum ferm în fața agresiunii ruse”;
„Zelenski aduce acuzații românilor, deși România, unul dintre cei mai fideli susținători ai Ucrainei”, „Uite pe cine sprijină România”;
„România nu face nimic pentru a-și apăra demnitatea călcată în picioare”.

Tips & tricks pentru a nagiva în siguranță mediul informațional

ADVERTISING

Pe baza exemplului analizat, pentru a naviga mai în siguranță spațiul informațional, sugerăm:

să dăm atenție elementelor ce pot indica o narațiune sau o încadrare înșelătoare a evenimentelor politice naționale sau internaționale complexe (selecția părtinitoare, incompletă sau deformată a informațiilor, apelul la emoții puternice, simplificarea realității, reducerea ei la câteva cadraje simple;
să verificăm datele de publicare ale unui articol, respectiv datele la care au fost făcute anumite declarații; în momentul în care data unor declarații nu este precizată sau nu poate fi imediat cunoscută pe baza informațiilor prezentate, să manifestăm prudență și să încercăm să restabilim, în primul rând, ordinea/ succesiunea unor evenimente/ declarații);
să reflectăm asupra emoțiilor pe care un anumit conținut problematic dorește să le inducă (indignare, suspiciune, respingere, incertitudine, activarea unor stereotipuri, apelul la unele sensibilități, chiar răni istorice).